Faceți căutări pe acest blog

CoE și UE - organizații separate, cu roluri diferite, dar complementare

UE si CoE sunt două dintre cele mai influente structuri europene. Deşi cooperează pe diverse domenii, ar trebui să faceţi o distincţie clară între ele. În primul rând trebuie să cunoaşteţi că Consiliul Europei regrupează 46 de state membre* şi Moldova a aderat la această organizaţie la 13 iulie 1995. Uniunea Europeană este alcătuită din 27 de state membre şi Republica Moldova aspiră să adere la această organizaţie.

Consiliul Europei (CoE)

                                                                        www.coe.int

este organizația lider în domeniul protecției drepturilor omului de pe continent. Aceasta cuprinde 46 de state membre, dintre care 28 sunt membre ale Uniunii Europene. Toate statele membre ale Consiliului Europei au semnat Convenția Europeană a Drepturilor Omului, un tratat menit să protejeze drepturile omului, democrația și statul de drept. Curtea Europeană a Drepturilor Omului supraveghează punerea în aplicare a Convenției în statele membre.
  • Comitetul de Miniştri reprezintă instanţa de decizie a Consiliului Europei.
  • Adunarea Parlamentară (APCE) este compusă din 324 parlamentari din cele 46 de state membre; 
  • Congresul Autorităților Locale și Regionale este o instituție a Consiliului Europei, responsabilă cu întărirea democrației locale și regionale în cele 46 de state membre

  Uniunea Europeană  (UE)

                                                                        http://europa.eu
este un parteneriat economic și politic unical între 27 de țări democratice europene. Obiectivele sale sunt pace, prosperitate și libertate pentru cei 500 de milioane de cetățeni ai săi - într-o lume echitabilă și sigură. În acest scop, țările UE înființează organisme care să conducă UE și să adopte legislația sa.

Cele mai importante sunt
  • Parlamentul European reprezentând cetățenii Europei, 
  • Consiliul Uniunii Europene reprezentând guvernele naționale)
  •  și Comisia Europeană reprezentând interesul comun al UE.  

Cele două organizații conlucrează strâns, în domeniile de interes comun, în special în materia de promovare a drepturilor omului și a democrației în Europa și în regiunile învecinate.

Cooperarea dintre Uniunea Europeană și Consiliul Europei permite fiecărei organizații să beneficieze de competenţele specifice ale celeilalte, astfel susținându-se reciproc în activitatea lor.


*  Anterior Consiliul Europei regrupa 47 de state membre. În urma deciziei Comitetului de Miniștri din 16 martie 2022, Federația Rusă nu mai este membră a Consiliului Europei.

BV : CoE-RM: Raport privind evaluarea necesităților în domeniul drepturilor sociale

Smusz-Kulesza, Monika. Raport privind evaluarea necesităților în domeniul drepturilor sociale cu accent deosebit pe dreptul la muncă și angajare al persoanelor din grupurile vulnerabile din Republica Moldova / Monika Smusz-Kulesza, Doina Cazacu, Aliona Chisari-Rurak. - Consiliul Europei, 2024. - 66 p.

Disponibilhttps://rm.coe.int/raport-evaluarea-necesitatilor-ron/1680af2b14

Proiectul Consiliului Europei „Consolidarea dreptului la muncă în Republica Moldova” a realizat o evaluare a necesităților în domeniul drepturilor sociale, cu un accent deosebit pe dreptul la muncă și la angajare ale persoanelor din grupurile vulnerabile din Republica Moldova.

Scopul evaluării a fost de a identifica domeniile principale ale drepturilor sociale, inclusiv ale muncii, dar mai ales drepturile de angajare ale persoanelor din grupurile vulnerabile, unde este necesară o armonizare între politicile naționale, legislația, practica din Republica Moldova și Carta Socială Europeană, jurisprudența Comitetului European al Drepturilor Sociale și alte standarde internaționale relevante. Raportul de evaluare a necesităților a evidențiat, de asemenea, domeniile în care reforma este iminentă sau urgentă, amintind despre standardele aplicabile și provocările cu care se confruntă Republica Moldova în fiecare domeniu identificat.

Evaluarea s-a realizat ținând cont de standardele Consiliului Europei în domeniul drepturilor sociale, în special pe cele care decurg din Carta Socială Europeană, și a abordat acele prevederi ale legislației și practicii din Republica Moldova care au generat îngrijorare față de respectarea standardelor Consiliului Europei, care sunt reprezentate în principal de Carta Socială Europeană și de jurisprudența Comitetului European pentru Drepturile Sociale.

Raportul de evaluare a necesităților va servi drept o resursă valoroasă pentru factorii de decizie politică, organizațiile societății civile și alte părți interesate care lucrează pentru a promova practici de muncă incluzive și echitabile în Republica Moldova. Prin identificarea principalelor lacune și prin propunerea unor recomandări bazate pe dovezi, raportul își propune să contribuie la eforturile de consolidare a dreptului la muncă ale grupurilor vulnerabile și să creeze o piață a muncii mai echitabilă și mai incluzivă pentru toți cetățenii țării.


*     *     *

CUPRINS

INTRODUCERE  
DOMENIILE PRINCIPALE DE INTERES  
REPUBLICA MOLDOVA ÎN RAPORT CU CARTA SOCIALĂ EUROPEANĂ  

GRUPUL 1 
ARTICOLUL 1§1. Dreptul la muncă. Politica de angajare cu normă întreagă  
ARTICOLUL 1§2. Dreptul la muncă. Muncă liber întreprinsă. Nediscriminare  
ARTICOLUL 1§4. Dreptul la muncă la orientare profesională, la formare și readaptare 
ARTICOLUL 4§3. Dreptul la salarizare echitabilă. Salarii egale pentru muncă egală  
ARTICOLUL 9. Dreptul la orientare profesională  
ARTICOLUL 10§1. Dreptul la formare profesională. Incluziunea și accesul pe bază de aptitudini individuale  
ARTICOLUL 10§2. Dreptul la formare profesională. Ucenicia  
ARTICOLUL 10§3. Dreptul la formare profesională. Pregătirea profesională și recalificarea adulților
ARTICOLUL 10§4. Dreptul la formare profesională. Reintegrarea șomerilor de lungă durată  ARTICOLUL 10§5. Dreptul la formare profesională. Măsuri pentru a asigura utilizarea deplină a facilităților de formare profesională  
ARTICOLUL 20. Dreptul la egalitate de şanse şi de tratament în materie de angajare şi profesie, fără discriminare, în funcţie de sex  

GRUPUL 2  
ARTICOLUL 15§1. Dreptul persoanelor cu dizabilități la autonomie, la integrare socială şi la participare în viaţa comunităţii, la orientare, educație și formare profesională  
ARTICOLUL 15§2. Dreptul persoanelor cu dizabilități la autonomie, la integrare socială şi la participare în viaţa comunităţii. Angajarea persoanelor cu dizabilități 
 
CONCLUZII ȘI RECOMANDĂRI  
- Angajamente internaționale  
- Reforme legislative-normative 
- Acțiuni executive  
- Angajamente bugetare 

*     *     *

Informatii suplimentare:


BV : CoE-RM: Carta Socială Europeană: Raport ad-hoc privind criza costului de trai prezentat de Guvernul Republicii Moldova

European Social Charter: Ad hoc report on the cost-of-living crisis submitted by the Government of the Republic of Moldova: Cycle 2024. - Council of Europe, 2024. - 19 p.

Disponibil: https://rm.coe.int/mda-ad-hoc-cost-of-living-2023/1680ae693b 


Raportul ad-hoc privind criza costului de trai din 2023 prezentat de Guvernul Republicii Moldova analizează impactul major al creșterii prețurilor asupra populației și economiei țării. 

Raportul subliniază că această creștere a costurilor afectează în special categoriile vulnerabile, precum familiile cu venituri reduse și pensionarii. Printre factorii care contribuie la această criză se numără inflația și scăderea puterii de cumpărare a monedei naționale. 

Guvernul Moldovei propune o serie de măsuri pentru a atenua impactul acestei crize, inclusiv ajustarea politicilor sociale și economice, creșterea salariilor și a pensiilor, și îmbunătățirea sistemului de protecție socială. 

De asemenea, raportul evidențiază necesitatea unor eforturi coordonate între sectorul public și cel privat pentru a aborda această problemă.

Informații suplimentare:


Mai mult:

Raport privind evaluarea necesităților în domeniul drepturilor sociale cu accent deosebit pe dreptul la muncă și angajare al persoanelor din grupurile vulnerabile din Republica Moldova (2024)



Noutăți CoE-RM - Aprilie- Iunie 2024

15-19.04.2024

Sesiunea de primăvară a APCE

Sesiunea de primăvară a Adunării Parlamentare a Consiliului Europei (PACE), a avut loc la Strasbourg în perioada 15-19 aprilie, si a inclus mai multe teme importante.

Unul dintre punctele de discuție a fost aplicarea de către Kosovo pentru a deveni membru al Consiliului Europei.

De asemenea, s-a desfășurat o dezbatere comună despre "moartea lui Alexei Navalny și necesitatea contracarării regimului totalitar al lui Vladimir Putin și războiul său împotriva democrației", precum și despre "detenția arbitrară a lui Vladimir Kara-Murza și persecuția sistematică a protestatarilor anti-război în Rusia și Belarus", împreună cu o a treia privind sancțiunile țintite împotriva persoanelor implicate în detenția, condamnarea și otrăvirea anterioară a domnului Kara-Murza.

Adunarea a discutat și sprijinul pentru reconstrucția Ucrainei, inclusiv o propunere de utilizare a activelor statale ruse blocate în acest scop, cu participarea președintelui Radei Supreme a Ucrainei, Ruslan Stefanchuk. 

De asemenea, s-a desfășurat o dezbatere urgentă privind "proiectul Convenției-cadru privind inteligența artificială, drepturile omului, democrația și statul de drept". Adunarea și-a exprimat opinia statutară asupra acestui nou tratat al Consiliului Europei. De asemenea, a fost solicitată și o dezbatere privind problemele curente referitoare la "rolul Consiliului Europei în prevenirea unei catastrofe umanitare în Gaza".

Printre personalitățile care s-au adresat Adunării au fost Prințul Moștenitor Alois von und zu Liechtenstein și Viceprim-ministrul și Ministru de Externe al Republicii Moldova, Mihail Popșoi. Ministrul de Externe al Liechtensteinului, Dominique Hasler, a prezentat comunicarea Comitetului Miniștrilor în cadrul președinției Liechtensteinului la Consiliul Europei. Secretarul General al Consiliului Europei, Marija Pejčinovic Burić, a ținut sesiunea sa obișnuită de întrebări și răspunsuri. Alte dezbateri au inclus libertatea de exprimare și de întrunire a persoanelor LGBTI în Europa, precum și o dezbatere comună despre "integrarea dreptului uman la un mediu sigur, curat, sănătos și durabil" și strategiile Consiliului Europei pentru mări și oceane sănătoase.

Parlamentarii au discutat, de asemenea, protecția copiilor împotriva violenței online și au ținut o dezbatere comună despre relația dintre majoritate și opoziție într-o democrație, precum și despre bune practici în referendumuri. În cele din urmă, Adunarea a susținut o dezbatere privind respectarea obligațiilor și angajamentelor de către Albania - inclusiv o propunere de încheiere a monitorizării complete a acestei țări membre. 

Delegația Parlamentului Republicii Moldova a fost  condusă de șeful acesteia, vicepreședintele Comisiei politică externă și integrare europeană, Ion Groza. Din delegație au mai făcut parte deputații Natalia Davidovici și Andrian Cheptonar. 

Republica Moldova este membru al Consiliului Europei din anul 1995 și suntem recunoscători față de sprijinul acordat în parcursul european al țării noastre.



UNELE DOCUMENTE ADOPTATE:

  • Rezolutia APCE 2538: Promovarea Codului Revizuit al Practicii Bune în privința Referendumurilor
Un număr de garanții sunt necesare pentru a asigura că referendumurile exprimă în mod autentic dorințele electoratului și respectă standardele internaționale în domeniul drepturilor omului, democrației și statului de drept.

Pentru a răspunde naturii schimbate a campaniilor politice și creșterii mass-mediei digitale, Comisia Europeană pentru Democrație prin Drept (Comisia de la Veneția) a elaborat un Cod Revizuit al Practicii Bune în privința Referendumurilor în iunie 2022.

Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei a adoptat Rezolutia 2538 privind promovarea Codului Revizuit al Practicii Bune în privința Referendumurilor, pentru a asigura că aceste procese democratice respectă standardele internaționale. Acest cod vine în urma preocupărilor legate de corectitudinea și transparența referendumurilor naționale în contextul schimbărilor politice și media digitale. Adunarea îndeamnă statele membre să adopte și să promoveze acest cod, care oferă orientări și garanții pentru organizarea și desfășurarea referendumurilor la nivel național, regional și local. Este un pas important pentru consolidarea democrației și respectarea drepturilor omului în cadrul statelor membre ale Consiliului Europei.


  • Rezolutia APCE 2537 privind relația dintre majoritatea parlamentară și opoziție într-o democrație 
Promovarea și consolidarea democrației pluraliste se numără printre principalele obiective ale Consiliului Europei și ale Adunării Parlamentare a acestuia. În toate parlamentele naționale există prevederi care recunosc rolul opoziției sau al minorității parlamentare în calitatea lor de grupuri politice sau parlamentari individuali care nu susțin guvernul.

În iunie 2019, Comisia Europeană pentru Democrație prin Drept (Comisia de la Veneția) a adoptat Parametrii privind relația dintre majoritatea parlamentară și opoziție într-o democrație: o listă de verificare. Lista se concentrează pe chestiuni precum înființarea grupurilor de majoritate și opoziție în parlamente, numirile parlamentare, anumite procese legislative și imunitățile membrilor parlamentului.

Adunarea a salutat elaborarea listei de verificare și a recomandat-o parlamentelor statelor membre și observatoare ale Consiliului Europei, precum și parlamentelor care beneficiază de statut de observator sau de partener pentru democrație cu Adunarea.

*     *     *

15-16.04.24
 
Vizita oficială a vicepremierului Mihai Popșoi la Strasbourg

Viceprim-ministrul și ministrul Afacerilor Externe Mihai Popșoi a efectuat o vizită oficială la Strasbourg, în cadrul căreia s-a adresat cu un discurs în plenul Adunării Parlamentare a Consiliului Europei. Discursul a fost transmis în direct pe data de 15 aprilie, începând cu ora 17:30, ora Chișinăului.

În adresarea sa către Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei dl Mihai Popșoi a subliniat angajamentul ferm al Republicii Moldova de a avansa reformele și de a promova integrarea europeană. Accentuând determinarea țării de a combate corupția, de a reduce influența oligarhilor și de a implementa recomandările partenerilor internaționali precum Comisia de la Veneția și GRECO, Popșoi a accentuat progresul și hotărârea Moldovei de a construi un viitor prosper în concordanță cu valorile europene.

În fața unor provocări semnificative, inclusiv agresiunea rusă împotriva Ucrainei, Popșoi a condamnat astfel de acțiuni și a reafirmat solidaritatea Moldovei cu Ucraina, promițând sprijin pentru refugiați și pledând pentru eforturi internaționale comune pentru a soluționa conflictul. În plus, a reiterat sprijinul Moldovei pentru Registrul Daunelor al Consiliului Europei și pentru stabilirea unui tribunal internațional pentru a aborda actele de agresiune ale Rusiei.

De asemenea, oficialul moldovean a avut întrevederi cu președintele Adunării Parlamentare a Consiliului Europei, Theodoros Rousopoulos, secretarul general al Consiliului Europei, Marija Pejčinović Burić şi președinta Comisiei de la Veneția, Claire Bazy – Malaurie.

Discuțiile Secretarul General Marija Pejčinović Burić cu Viceprim-ministrul și Ministrul Afacerilor Externe al Republicii Moldova, Mihai Popșoi s-au concentrat pe rezultatele Summitului de la Reykjavik, cu accent pe implementarea Registrului Daunelor, precum și pe pregătirile pentru cea de-a 75-a aniversare a organizației, subliniind importanța multilateralismului și a colaborării interguvernamentale. În plus, dialogul a abordat probleme critice precum egalitatea de gen și prevenirea violenței împotriva femeilor și violenței domestice.

Secretarul General a reiterat angajamentul Consiliului Europei de a sprijini eforturile curente ale Republicii Moldova în direcția reformelor și calea acesteia spre aderarea la Uniunea Europeană.

De asemenea, Viceprim-ministrul Popșoi a demonstrat sprijinul Moldovei prin semnarea unei contribuții voluntare pentru consolidarea Comisiei de la Veneția a Consiliului Europei și a inițiativelor sale de combatere a violenței împotriva femeilor și violenței domestice.

Întreveri cu:

Detalii


*     *     *


08-09.04.2024

Vizita Secretarului General Adjunct al Consiliului Europei, Bjørn Berge, în Republica Moldova

În timpul vizitei sale de două zile în Republica Moldova, Secretarul General Adjunct Bjørn Berge și-a exprimat susținerea pentru eforturile autorităților de a întări asistența medicală pentru deținuți și de a promova egalitatea de gen și acțiuni pentru combaterea violenței împotriva femeilor. De asemenea, el a avut o serie de întâlniri cu oficiali de rang înalt cu care a discutat provocările regionale, inclusiv războiul de agresiune în curs al Rusiei împotriva Ucrainei și a subliniat sprijinul neclintit al Consiliului Europei pentru suveranitatea, integritatea teritorială și reformele democratice și judiciare ale Moldovei.

Secretarul General Adjunct și Ministrul Justiției, Veronica Mihailov-Moraru, au organizat o ceremonie de predare a celei de-a doua donații, din partea Consiliului Europei, de echipamente medicale importante pentru acoperirea necesităților de asistență medicală în închisori și pentru a îndeplini standardele stabilite de Comitetul pentru Prevenirea Torturii și Tratamentului sau Pedepselor Inumane sau Degradante (CPT).

La deschiderea ceremoniei, Secretarul General Adjunct a subliniat că "excelenta cooperare și parteneriatul între Consiliul Europei și autoritățile moldovenești fără îndoială ne sunt utile și ne ajută să ridicăm împreună standardul asistenței medicale în închisori și, astfel, sănătatea și bunăstarea pe termen lung a deținuților."

Ministrul Justiției Mihailov-Moraru a evidențiat sprijinul în continuare al Consiliului pentru proiectul în desfășurare în Moldova "Întărirea reformelor penitenciare și a probațiunii, furnizarea de îngrijiri medicale și tratament pentru pacienți în instituțiile închise din Republica Moldova".

"Îmbunătățirea condițiilor din închisori, inclusiv asigurarea unei asistențe medicale de calitate pentru toți cei deținuți, este o prioritate pentru Ministerul Justiției. Echiparea facilităților medicale din închisori cu echipamente moderne va contribui semnificativ la îmbunătățirea calității serviciilor medicale furnizate deținuților și la asigurarea respectării dreptului lor la sănătate. Ne exprimăm recunoștința față de Biroul Consiliului Europei din Chișinău pentru contribuția sa valoroasă și sprijinul neclintit al eforturilor noastre de a crea condiții de detenție decente, în conformitate cu standardele internaționale", a subliniat ministrul.

Programul a inclus și o vizită la Universitatea de Stat din Moldova, unde Secretarul General Adjunct a susținut un discurs și s-a angajat într-un dialog cu studenții despre egalitatea de gen și Convenția de la Istanbul (Convenția Consiliului Europei privind prevenirea și combaterea violenței împotriva femeilor și a violenței domestice), la care Moldova s-a alăturat în 2022.

În cadrul unei serii de întrevederi la nivel înalt, Secretarul General Adjunct s-a întâlnit cu Vladimir Cuc, Secretar de Stat al Ministerului Afacerilor Externe și cu Igor Grosu, Președintele Parlamentului. Discuțiile nu numai că au subliniat angajamentul Republicii Moldova și al Consiliului Europei de a întări legăturile bilaterale în domeniile drepturilor omului și al justiției, dar au reafirmat și importanța stabilității și cooperării regionale în fața provocărilor în curs de desfășurare, precum și rolul important al parlamentelor naționale în promovarea valorilor Consiliului Europei.


Mai mult:


*     *     *

05.04.2024

Lansarea interfeței în limba română a bazei de date HUDOC cu jurisprudența CtEDO

Curtea Europeană a Drepturilor Omului de la Strasbourg a lansat interfața în limba română a bazei de date HUDOC cu jurisprudența CtEDO (https://hudoc.echr.coe.int/rum), dezvoltată în colaborare cu Institutul European din România și cu sprijinul proiectului „Promovarea transparenței hotărârilor judecătorești și consolidarea punerii în aplicare la nivel național a Convenției Europene a Drepturilor Omului” (TJENI).

Evenimentul a fost găzduit de Institutul National al Magistraturii din București și a atras un mare număr de profesioniști din domeniul juridic. Domnul judecător Sebastian Rǎdulețu, ales în numele României la CEDO și invitat la lansare, a declarat următoarele: „Principiul subsidiarității, susținut de Curte încă de la înființare și în prezent consacrat definitiv de Protocolul nr. 15 și consolidat de Protocolul nr. 16, face parte din nucleul sistemului instituit de Convenție. În consecință, instanțelor naționale le revine responsabilitatea primară pentru punerea în aplicare a Convenției la nivel național și, în acest proces, trebuie să o interpreteze în conformitate cu jurisprudența Curții. Prin urmare, este esențial pentru judecătorii din România, precum și pentru alți actori naționali, să beneficieze de un acces mai larg la acest corp de jurisprudență complex și cuprinzător, care stabilește standardele minime în materie de protecție și promovare a drepturilor fundamentale în Europa.”

Ghidurile privind jurisprudența și alte documente traduse în limba română sunt disponibile pe Platforma pentru schimb de cunoștințe (knowledge-sharing) ECHR-KS și pe website-ul principal al Curții.

Sunt disponibile, de asemenea, fișiere video pe canalul YouTube al Curții.



*     *     *

03-05.04.2024

Vizita delegației Departamentului de executare a hotărârilor CEDO

În perioada 3-5 aprilie 2024, reprezentanții Departamentului de executare a hotărârilor CEDO, condus de Clare Ovey, au efectuat o vizită de documentare în Republica Moldova cu privire la nivelul de implementare și provocările înregistrate în procesul de executare a hotărârilor Curții de la Strasbourg.

Secretarul de stat Vladimir Cuc a avut o întrevedere cu delegația de la Strasbourg. Interlocutorii au discutat executarea hotărârilor CtEDO în particular pe cauzele originare din regiunea transnistreană a Republicii Moldova. În context, secretarul de stat a reiterat importanta menținerii pe agenda Comitetului de Miniștri pentru drepturile omului al CoE a acestor cauze, ținând cont de caracterul obligatoriu al executării hotărârilor CtEDO.

În cadrul întrevederii cu echipa Ministerului Justiției, părțile au discutat despre măsurile întreprinse de autoritățile Republicii Moldova pentru a preveni repetarea încălcării drepturilor omului pe segmentul condițiilor de detenție, prestarea asistenței medicale pentru deținuții grav bolnavi și umanizarea politicilor penale.

Șefa Departamentului de executare a hotărârilor CtEDO, Clare Ovey, a mulțumit autorităților Republicii Moldova pentru dialogul deschis și atitudinea pro-activă în cooperarea cu Departamentul, ceea ce permite identificarea soluțiilor la nivel național și încheierea procedurii de supraveghere a executării hotărârilor CtEDO ce vizează Republica Moldova.


*     *     *

02.04.2024

Lansarea Registrului Daunelor pentru Ucraina în cadrul Conferinței "Restabilirea Justiției pentru Ucraina"



Registrul Daunelor pentru Ucraina al Consiliului Europei a deschis procesul de depunere a cererilor pentru compensarea daunelor, pierderilor sau vătămărilor cauzate de agresiunea rusă împotriva Ucrainei. Lansarea inițială se concentrează pe o categorie critică, și anume daunele sau distrugerea proprietăților rezidențiale. Distrugerea locuințelor în timpul războiului are un impact imens asupra vieții oamenilor. Se estimează că vor fi depuse între 300.000 și 600.000 de cereri în această categorie.

"Astăzi, Registrul va primi primele cereri. Aceasta reprezintă primul pas substanțial și necesar către un mecanism internațional de compensare în viitor, în care Consiliul Europei este de asemenea pregătit să joace un rol, în timp ce căutăm, în cele din urmă, să asigurăm responsabilitatea pentru crimele pe care Rusia le comite", a subliniat Marija Pejčinović Burić, Secretarul General al Consiliului Europei.

Lansarea Registrului a avut loc la cea de-a patra reuniune a Conferinței Participanților la Registrul Daunelor pentru Ucraina, desfășurată la Haga, în cadrul Conferinței Ministeriale "Restabilirea Justiției pentru Ucraina", organizată în colaborare cu Țările de Jos, Ucraina și Comisia Europeană.



*    *    *

01.04.2024

Michael O'Flaherty își începe mandatul în calitate de Comisar al Consiliului Europei pentru Drepturile Omului

Noul Comisar al Consiliului Europei pentru Drepturile Omului, Michael O'Flaherty, își începe mandatul de șase ani cu promisiunea de a pune drepturile omului în centrul agendelor statelor membre.

Comisarul a identificat, de asemenea, alte domenii în care este necesară în mod urgent o protecție mai puternică a drepturilor omului, inclusiv criza climatică, guvernarea inteligenței artificiale, libertatea de exprimare, migrația și creșterea discursului de ură, inclusiv antisemitismul și atacurile anti-musulmane.

O parte semnificativă din agenda Comisarului va fi, de asemenea, dedicată punerii pe prim-plan a discuțiilor despre drepturile omului pentru persoanele marginalizate și victimele discriminării, în special a romilor.

În cele din urmă, Comisarul a subliniat intenția sa de a se concentra pe tineret, drepturile socio-economice și apărătorii drepturilor omului, precum și de a-și folosi mandatul pentru a contribui la punerea în aplicare a hotărârilor Curții Europene a Drepturilor Omului. 

Noutăți UE-RM - Aprilie-iunie 2024




18.04.24

Ședintă Comisiei Naționale pentru Integrare Europeană, într-o nouă componență

Suplinirea Comisiei cu noi membri vine din necesitatea unei implicări mai mari în procesul de aderare la UE, atât din partea statului, cât și din partea societății civile și a sectorului privat. „Acest efort trebuie să fie unul al întregii societăți: al sectorului privat, al mediului academic, al reprezentanților societății civile, dar și al celor din diaspora”, a menționat șefa statului Maia Sandu. Totodată, aceasta a salutat modificarea structurii Guvernului cu includerea noii funcții de viceprim-ministru pentru integrare europeană și înființarea Biroului pentru integrare europeană, care are scopul de a coordona procesul de aderare.

Agenda ședinței a inclus mai multe subiecte ce țin de accelerarea procesului de aderare la Uniunea Europeană. Membrii comisiei au analizat mersul procesului de evaluare a legislației naționale și pregătirile pentru ajustarea acesteia la acquis-ul comunitar. Au fost discutate contribuțiile Republicii Moldova la Pachetul de extindere al UE pentru 2024, un document care evaluează situația actuală și a progreselor înregistrate de țări candidate la statutul de membru UE, precum Republica Moldova.

Președinta a subliniat necesitatea de a accelera în mod calitativ progresele privind aderarea la Uniunea Europeană. Astfel, membrii comisiei au fost îndemnați să asigure implementarea neîntârziată a Planului Național de Acțiuni pentru aderarea Republicii Moldova la Uniunea Europeană pentru anii 2024-2027.

Detalii 

11.04.24 

Lansarea proiectului UE-OIM „Suportul UE pentru o piață a muncii mai incluzivă în Republica Moldova”


Uniunea Europeană a alocat 2 milioane EUR
pentru reformarea instituțiilor-cheie, care reglementează piața muncii din Moldova. În acest sens a fost lansat proiectul „Suportul UE pentru o piață a muncii mai incluzivă în Republica Moldova”, implementat de Organizația Internațională a Muncii (OIM).

Scopul proiectului, cu durata de 2 ani, este de a îmbunătăți accesul la oportunități mai bune de angajare în Republica Moldova. Conferința de lansare a proiectului a avut loc în cadrul vizitei comune în Republica Moldova a Comisarului European pentru locuri de muncă și drepturi sociale, Nicolas Schmit și a Directorului General al OIM, Gilbert Houngbo.

Unul din obiectivele Proiectului este creșterea performanțelor Ministerului Muncii și Protecției Sociale (MMPS) și ale Agenției Naționale pentru Ocuparea Forței de Muncă (ANOFM) în ceea ce privește prevenirea și combaterea excluziunii de pe piața muncii. Acest obiectiv vizează îmbunătățirea capacităților instituționale ale MMPS și ANOFM de a îndeplini obiectivele stabilite de cadrul politicii de ocupare a forței de muncă. Noul proiect lansat va include diversificarea serviciilor și programelor de ocupare a forței de muncă; extinderea furnizării de servicii personalizate; îmbunătățirea sistemului de management al performanței și îmbunătățirea sistemului de formare internă pentru personalul ANOFM.

„Întrucât Moldova se pregătește să adere la UE, aceasta este o oportunitate considerabilă de a stimula piața muncii și sistemele de protecție socială. În cele din urmă, sursa de bunăstare a Republicii Moldova este reprezentată de oamenii săi: prin investiții în competențele acestora, prin crearea de locuri de muncă de calitate și prin combaterea sărăciei și a excluziunii sociale, se obține un câștig reciproc: pentru incluziunea socială și pentru economie. Sunt mândru să lansez astăzi noul proiect UE-OIM împreună cu DG Houngbo al OIM, pentru a îmbunătăți perspectivele de angajare și a transforma Moldova într-o țară mai incluzivă și mai prosperă, înainte de aderarea la UE”, a declarat Comisarul European pentru locuri de muncă și drepturi sociale, Nicolas Schmit.

Un alt obiectiv al Proiectului este îmbunătățirea performanțelor Ministerului Muncii și Protecției Sociale și ale Inspectoratului de Stat al Muncii (ISM) în ceea ce privește îmbunătățirea condițiilor de muncă și protejarea drepturilor lucrătorilor. Obiectivul se concentrează pe îmbunătățirea capacităților ISM de a-și îndeplini mandatul de control de stat. Aceasta înseamnă revizuirea cadrului juridic și a politicilor interne; planificarea strategică a vizitelor de inspecție; îmbunătățirea sistemului de formare pentru personalul ISM; modernizarea procedurilor ISM și a sistemului informațional; colaborarea strânsă cu partenerii sociali, precum și furnizarea de sprijin material.


Detalii
https://social.gov.md/wp-content/uploads/2024/04/Despre-proiect-1.pdf


    Vizita comună  Comisarului European pentru locuri de muncă și drepturi sociale, Nicolas Schmit


10.04.2024

Banca Europeană de Investiții Global a anunțat semnarea a două acorduri

cu cea mai mare bancă din Republica Moldova, Moldova Agroindbank, în cadrul Conferinței UE-Moldova privind investițiile în sectorul privat, desfășurată la Chișinău:

  1. un împrumut de 50 de milioane de euro și
  2. un instrument de partajare a riscurilor, susținut de UE, care deblochează un portofoliu suplimentar de 44 de milioane de euro de împrumuturi pentru microîntreprinderi, întreprinderi mici și mijlocii (IMM).
Împrumutul de 50 de milioane de euro acordat de BEI pentru maib va îmbunătăți accesul la finanțare și va stimula investițiile ecologice. Cel puțin 10 % din valoarea împrumutului va fi dedicată proiectelor ecologice, contribuind astfel la acțiunile de combatere a schimbărilor climatice și la durabilitatea mediului. IMM-urile și întreprinderile cu capitalizare medie din Moldova vor primi împrumuturi în condiții atractive, cum ar fi termene lungi, rate avantajoase ale dobânzii și opțiunea de denominare atât în valută străină, cât și în lei moldovenești.

Semnarea garanției de portofoliu parțiale, susținute de Fondul european pentru dezvoltare durabilă (EFSD) al UE, permite BEI Global să-și completeze și consolideze oferta de sprijin financiar pentru sectorul privat din Moldova. Această operațiune de partajare a riscurilor va mobiliza 44 de milioane de euro în plus sub formă de împrumuturi pentru IMM-uri.

Vicepreședintele BEI, Teresa Czerwińska, responsabilă pentru activitățile BEI în Moldova, a declarat: „Acest pachet financiar va susține antreprenoriatul local, va încuraja crearea de locuri de muncă și va consolida rezistența întreprinderilor moldovenești, ceea ce este cu atât mai important acum pe fondalul războiului din Ucraina. Întreprinderile micro, mici și mijlocii sunt coloana vertebrală a economiei moldovenești, reprezentând 60% din locurile de muncă din sectorul privat. Consolidarea și diversificarea economiei moldovenești au devenit tot mai imperioase pe măsură ce țara avansează spre aderarea la UE. Împreună cu partenerii noștri din UE, ne menținem angajamentul de a ajuta Moldova în dezvoltarea unei economii mai puternice, cu scopul de a o face mai competitivă, inovatoare și incluzivă”.

Directorul DG NEAR pentru vecinătate estică și dezvoltare instituțională, Adrienn Kiraly, a declarat: „Suntem încântați să fim prezenți la semnarea acordului de împrumut al BEI cu maib și a garanției de portofoliu parțiale susținute de Uniunea Europeană. Împreună, aceste instrumente vor mobiliza împrumuturi în valoare de peste 90 de milioane de euro pentru a sprijini IMM-urile din Moldova și vor contribui la consolidarea în continuare a inițiativei emblematice „Acces la finanțare” din cadrul Planului de investiții economice al UE (EIP). Prin acest sprijin, ne propunem să consolidăm rezistența întreprinderilor din Moldova, generând în același timp locuri de muncă și oportunități economice”.

 Detalii

09..04  - 10.042024

Vizita Președintelui  Eurojust, Ladislav Hamran, în Moldova 

întrevedere cu Președinta Maia Sandu 
Interlocutorii au discutat despre intensificarea cooperării judiciare operaționale cu „Eurojust” și statele membre ale UE - un element important în procesul de aderare la Uniunea Europeană.
Șefa statului a subliniat faptul că o mai bună cooperare cu instituțiile europene va contribui la combaterea mai eficientă a crimelor transfrontaliere și la intensificarea luptei împotriva crimei organizate și a accentuat rolul echipelor comune de investigații cu participarea procurorilor din Republica Moldova.
https://presedinte.md/rom/comunicate-de-presa/presedinta-maia-sandu-a-discutat-despre-intensificarea-cooperarii-in-domeniul-judiciar-si-luptei-impotriva-crimei-organizate-transfrontaliere-cu-ladislav-hamran-presedintele-eurojust

întrevedere cu Procurorul General interimar, Ion Munteanu

Domnul Ladislav Hamran a subliniat că, colaborarea dintre Procuratura Republicii Moldova și Eurojust, nu este doar o obligație, ci o relație de parteneriat, iar orice necesitate legată de facilitarea procesului de acordare a asistenței juridice internaționale în cauzele investigate poate fi adresată Agenției pentru examinare. Domnul Hamran a reiterat disponibilitatea Eurojust de a oferi suport și expertiză continuă, menționând și posibilitățile de asistență financiară care poate fi acordată, în cadrul cooperării, de Secretariatul Echipelor Comune de Investigații.

În cadrul discuț‬iilor, a fost salutat faptul că Republica Moldova ș‬i Eurojust au semnat ‬‬‬un acord de cooperare, intrat în vigoare din 2016, iar prin desemnarea procurorului de ‬legătură se valorifică mai eficient posibilităț‬ile de cooperare (cazurile din trimestrul I/2024 depăș‬esc deja totalul cazurilor din 2023).Preș‬edintele Eurojust a ‬‬menț‬ionat întâlnirile regulate la nivelul instituț‬iei cu procurorii de legătură din statele aflate în negocieri de aderare la UE, ca un exerciț‬iu al unei culturi comune.
Ministra Justiției, Veronica Mihailov-Moraru, a menț‬ionat că țara noastră este preocupată de identificarea ș‬i recuperarea bunurilor ‬infracț‬ionale ‬‬peste ‬hotare, ‬iar ‬asistenț‬a ‬procurorului ‬de ‬legătură ‬este binevenită în acest caz



întrevedere cu Prim-ministrul Dorin Recean
Părțile au discutat despre intensificarea colaborării în domeniul justiției, reformele implementate de Executiv și suportul oferit de „Eurojust” în investigarea crimelor transfrontaliere.
https://gov.md/ro/content/prim-ministrul-dorin-recean-avut-o-intrevedere-cu-presedintele-eurojust-ladislav-hamran
 

 


Eurojust - Agenția Uniunii Europene pentru Cooperare în Materie de Justiție Penală  facilitează coordonarea și cooperarea judiciară între autoritățile naționale prin acordarea de sprijin practic procurorilor în lupta împotriva criminalității transfrontaliere grave și a terorismului

La 21.10.2016, a fost ratificat de către Eurojust şi astfel a intrat în vigoare Acordul de
Cooperare dintre Republica Moldova şi Eurojust semnat la 10.07.2014.În prezent cooperarea cu Eurojust se realizează prin intermediul Procurorului de legătură la Eurojust, desemnat temporar pe o perioadă limitată de Procuratura Republici Moldova.

04.04.2024

Instrumentul european pentru pace: Consiliul UE adoptă măsuri de asistență în sprijinul Republicii Moldova

Consiliul UE a adoptat două măsuri de asistență în cadrul Instrumentului european pentru pace (IEP) în sprijinul forțelor armate ale Republicii Moldova și al forțelor armate ale Ghanei, cu obiectivul consolidării securității naționale, a stabilității și a rezilienței în sectorul apărării.

Măsura adoptată se ridică la 41 de milioane EUR pe o perioadă de 40 de luni și va finanța furnizarea de echipamente neletale în următoarele domenii: mobilitate, supraveghere aeriană, război electronic și echipamente logistice.

Pe baza sprijinului anterior în cadrul IEP, măsura de asistență urmărește să permită forțelor armate ale Republicii Moldova să sporească eficacitatea operațională, să accelereze respectarea standardelor UE și interoperabilitatea și, prin urmare, să protejeze mai bine civilii în situații de criză și de urgență. Aceasta urmărește, de asemenea, să consolideze capacitățile Republicii Moldova în ceea ce privește participarea sa la misiunile și operațiile militare ale UE în cadrul politicii de securitate și apărare comune (PSAC).

Măsura a fost solicitată de Republica Moldova la 5 februarie 2023 și va completa alte măsuri de asistență adoptate în mai 2023, iunie 2022 și decembrie 2021.

UE se angajează să furnizeze Republicii Moldova tot sprijinul relevant pentru abordarea provocărilor cu care se confruntă ca urmare a războiului de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei, precum și pentru consolidarea rezilienței, securității și stabilității acestei țări în contextul activităților de destabilizare desfășurate de Rusia.
 
Detalii

Noutăți UE-RM - Ianuarie-martie 2024

28.03.2024

Lansarea programului „Promovarea educației de calitate și a oportunităților de învățare pe parcursul vieții pentru toți”.

Inițiativa își propune să contribuie la fortificarea sistemului de învățământ și la crearea unui mediu modern și incluziv pentru toți copiii.
Prezent la evenimentul de lansare „Reinventăm educația: O școală modernă pentru fiecare copil”, Ambasadorul Uniunii Europene în Republica Moldova, Janis Mazeiks, a subliniat suportul UE pentru dezvoltarea sistemului de învățământ.
„De peste un deceniu UE este un partener strategic pentru dezvoltarea sectorului educațional din Moldova. Astăzi, mai mult ca oricând, educația și competențele se află în centrul cooperării dintre Uniunea Europeană și Republica Moldova în cadrul procesului de integrare europeană pe care Moldova l-a întreprins de la obținerea statutului de țară candidată în 2022”, a declarat Janis Mazeiks, Ambasadorul Uniunii Europene în Republica Moldova.

Cu un buget total de 10 milioane de euro, programul 

  • va îmbunătăți competențele digitale ale cadrelor didactice, 
  • va sprijini dezvoltarea resurselor educaționale digitale și 
  • va crea Platforma de Resurse Educaționale Deschise. 
Din cele 35 de școli model selectate de Guvernul Republicii Moldova, 10 au fost alese de Uniunea Europeană, UNICEF și PNUD pentru a fi renovate și dotate cu echipament modern pentru a crește accesul la educație de calitate a elevilor, în special din mediile defavorizate. 

Detalii

Despre Programul 


26.03.2024

Acordul dintre UEși Republica Moldova privind transportul rutier de mărfuri a fost prelungit până la 31 decembrie 2025

Decizia de prelungire a Acordului a fost luată,, la reuniunea Comitetului mixt, instituit în baza acordului și nu modifică esența acestuia.

Ministrul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale, Andrei Spînu împreună cu Kristian Schmidt, director pentru Transport Rutier au semnat documentul de prelungire a Acordului dintre Uniunea Europeană și Republica Moldova cu privire la transportul rutier de mărfuri.

Aceasta înseamnă:

• Fără autorizații speciale în UE;
• Creșterea exportului și a importului cu UE;
• O piață comercială europeană, sigură și stabilă pentru RM;
• Republica Moldova ca partener al Ucrainei în procesul de reconstrucție a țării;
• Lanțuri logistice mai simple și mai eficiente UA-MD-UE

Detalii
25-26.03.2024

Vizita delegației Oficiului Uniunii Europene pentru Proprietate Intelectuală (EUIPO),în contextul   lansării Proiectului UE  „Consolidarea drepturilor de proprietate intelectuală în Georgia, Moldova și Ucraina” (EU4IP)

În timpul vizitei , delegația condusă de João Negrão, directorul executiv  al EUIPO, s-a  întâlnit cu părțile interesate europene și naționale, purtând discuții despre nevoile și provocările în materie de proprietate intelectuală care urmează să fie abordate în cadrul proiectului EU4IP.

Delegația UE s-a întâlnit cu viceprim-ministrul, ministrul afacerilor externe, Mihai Popșoi, precum și cu alți înalți oficiali guvernamentali din cadrul guvernului georgian, moldovean și ucrainean. 
Au avut loc întâlniri cu reprezentanții Parlamentului RM și cu conducerea Academiei de Studii Economice din Moldova în cadrul programului Pan-European Seal (PES).

La sediul Agenției de Stat pentru Proprietatea Intelectuală (AGEPI) a avut loc Reuniunea multilaterală la nivel înalt dintre delegația  EUIPo,și șefii oficiilor de proprietate intelectuală (PI) din Republica Moldova, Georgia, Ucraina, Estonia, Lituania, Letonia și România.

Mai mult

Conferința de lansare a Proiectului UE „Consolidarea drepturilor de proprietate intelectuală în Georgia, Moldova și Ucraina”

Proiectul EU4IP a fost inaugurat pe 25 martie de către secretarul de stat pentru integrare europeană, Rodica Crudu, ambasadorul UE în Republica Moldova, Jānis Mažeiks, și directorul executiv al EUIPO, João Negrão în cadrul unui eveniment de lansare. Conferința a reunit oficiali de nivel înalt din țările beneficiare, EUIPO, Delegația UE în Republica Moldova, precum și din oficiile naționale de PI din Estonia, Letonia, Lituania și România, într-o abordare de tip "Team Europe".

EU4IP, un proiect de cooperare între EUIPO și oficiile naționale de PI Sakpatenti, AGEPI și UANIPIO pentru a consolida drepturile de proprietate intelectuală  în Georgia, Moldova și Ucraina cu sprijinul UE. Inițiativa are drept scop valorificarea PI pentru a crea un mediu favorabil inovării, creativității și liberei concurențe. În acest fel, parteneriatul pregătește terenul pentru aderarea celor trei țări candidate la UE și la Rețeaua de PI a Uniunii Europene (EUIPN) , o rețea care reunește EUIPO, oficiile naționale de PI și asociațiile de utilizatori din UE.

Proiectul EU4IP pune în evidență importanța respectării drepturilor de proprietate intelectuală, concentrându-se pe 4 domenii-cheie:
  1. îmbunătățirea cadrului juridic și facilitarea alinierii acestuia la acquis-ul UE în materie de PI;
  2. sprijinirea instituțiilor și a rețelelor de PI;
  3. colaborarea în cadrul mecanismelor de asigurare a respectării legislației; și
  4. creșterea gradului de conștientizare, în special în sectorul privat și în IMM-uri.
Acest proiect finanțat de UE este implementat de către EUIPO pe o durată inițială de 48 de luni, începând cu 1 ianuarie 2024, cu un buget total de 4 milioane de euro acordat de UE, inclusiv de EUIPO.

DETALII

VIDEO https://www.youtube.com/watch?v=DPu7g9JGhZo



24-26.03.2024

Reuniunea plenară a Președinților Conferinței organelor specializate în afaceri comunitare ale parlamentelor din UE (COSAC)

Participanții la Reuniune au audiat  cel de-al 41-lea Raport semestrial al COSAC. Structurat în 3 capitole, raportul își propune să evalueze rolul Parlamentelor în timpul legislaturii europene din perioada 2019-2024 și perspectivele agendei strategice pentru anii 2024-2029. În cel de-al doilea capitol sunt abordate probleme referitoare la politica de gen și reprezentarea femeilor și bărbaților în parlament. Aici se prezintă o perspectivă asupra modului în care pot fi îmbunătățite condițiile pentru femei, inclusiv pentru participarea lor în politică. De asemenea, raportul abordează diferite aspecte legate de statul de drept și democrație în cadrul parlamentelor țărilor europene.
O altă sesiune de discuție va avea ca subiect autonomia strategică deschisă: competitivitate și reziliență.

Republica Moldova
este reprezentată de către Președinta Comisiei politică externă și integrare  europeană a Parlamentului RM, Ina Coșeru.

În marja reuniunii, președinta Comisiei politică externă și integrare europeană, Ina Coșeru, a avut întrevederi bilaterale cu mai mulți oficiali și omologi din diferite țări.


COSAC este un forum înființat în 1989, pentru cooperare, schimb de informație și bune practici dintre parlamentele naționale ale statelor membre UE și Parlamentul European. Obiectivul COSAC este de a facilita discuțiile dintre deputații din parlamentele naționale și europarlamentari cu privire la aspectele practice ale controlului parlamentar al afacerilor europene. Reuniunile președinților conferinței organelor specializate în afaceri comunitare ale parlamentelor din Uniunea Europeană sunt organizate semestrial.

Detalii

22.03.2024

UE va continua să furnizeze Republicii Moldova tot sprijinul relevant 
pentru abordarea provocărilor generate de războiul Rusiei împotriva Ucrainei, precum și pentru consolidarea rezilienței, a securității și a stabilității Republicii Moldova. În acest context, liderii UE au salutat angajamentele bilaterale ale unor state membre în sprijinul misiunii de parteneriat a UE în Republica Moldova în vederea consolidării rezilienței sectorului de securitate.

Consiliul European salută progresele realizate de Ucraina și de Republica Moldova în ceea ce privește avansarea reformelor necesare pe calea lor către UE. În urma prezentării proiectelor de cadre de negociere pentru Ucraina și Republica Moldova, Consiliul European invită Consiliul să le adopte rapid și să ducă lucrările mai departe fără întârziere.
21.03.2024

Parlamentul a aprobat Declarația cu privire la integrarea europeană a Republicii Moldova.

Documentul exprimă convingerea că doar aderarea Republicii Moldova la Uniunea Europeană va asigura viitorul țării în calitate de stat suveran, neutru, integru și democratic, iar calea ireversibilă de integrare și aderare europeană este proiect de prioritate națională al Republicii Moldova. Deputații fac apel la întreaga societate, inclusiv la toate forțele politice să dea dovadă de unitate și solidaritate pentru consolidarea dialogului politic și social în numele interesului național și al obiectivului strategic – integrarea și aderarea Republicii Moldova la Uniunea Europeană.

În document se constată că Uniunea Europeană, timp de decenii, a fost un partener de nădejde al țării noastre, oferind dezinteresat suport logistic şi financiar pentru rezolvarea multiplelor probleme interne ale Republicii Moldova. De asemenea, datorită suportului generos din partea UE și al statelor membre, Republica Moldova a depășit criza provocată de pandemia COVID, precum și criza energetică din iarna 2022-2023.


DECLARAȚIA Parlamentului RM cu privire la integrarea europeană a RM

20.03.2024

Comisia Europeană a adoptat o comunicare privind reformele și revizuirea politicilor înainte de extindere

Prezenta comunicare reprezintă contribuția Comisiei la discuțiile care au condus la adoptarea de către lideri, până în vara anului 2024, a unei foi de parcurs pentru viitoarele acțiuni privind extinderea și reformele. Aceasta analizează implicațiile unei Uniuni Europene mai mari în patru domenii principale: valori, politici, buget și guvernanță.

Astfel, comunicarea pune bazele revizuirilor politicii premergătoare extinderii anunțate de președinta von der Leyen în discursul său din 2023 privind starea Uniunii.

Comunicarea ia în considerare impactul extinderii asupra politicilor UE aflate deja în evoluție, precum și necesitatea de a dota țările candidate și potențial candidate cu instrumentele necesare pentru a se adapta, iar UE – cu instrumente pe măsura ambiției sale

Detalii https://ec.europa.eu/commission/presscorner/detail/ro/ip_24_1568

Comunicarea CE privind reformele și revizuirea politicilor înainte de extindere. - COM/2024/146 final.

18-22.03.2024 

Sesiuni explicative cu privire la legislația europeană, la Bruxelles


Vor fi analizate următoarele capitole:
Capitolul 24: Justiție, libertate și securitate;
Capitolul 32: Controlul financiar;

De asemenea, se va discuta despre rolul administrației publice în context european și despre criteriul politic (funcționrea instituțiilor democratice), care face parte din criteriile de la Copenhaga.

La sfârșitul acestei săptămâni,  vor avea loc sesiuni explicative privind criteriul economic și capitolul 5, care se referă la achizițiile publice.



  • Sesiune de screening explicativ la Bruxelles pe Capitolul 24 „Justiție, Libertate și Securitate”

Grupul de lucru pe Capitolul 24, gestionat de Ministerul Afacerilor Interne, are responsabilitatea de a coordona și implementa reformele necesare pentru alinierea legislației și practicilor țării în vederea luptei împotriva criminalității organizate; cooperarea în domeniul aplicării legii; combaterea terorismului și prevenirea radicalizării; cooperarea judiciară în materie penală, civilă și comercială. Instituțiile membre ale Grupului de lucru sunt: Ministerul Afacerilor Externe, Ministerul Justiției, Ministerul Finanțelor, Ministerul Educației și Cercetării, Ministerul Muncii și Protecției Sociale, Ministerul Sănătății, Ministerul Dezvoltării Economice și Digitalizării, Ministerul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale, Ministerul Apărării, Serviciul Vamal, Serviciul de Informații și Securitate, Centrul Național Anticorupție, Agenția de Recuperare a Bunurilor Infracționale, Centrul Național pentru Protecția Datelor cu Caracter Personal, Procuratura Generală, Agenția Medicamentului și Dispozitivelor Medicale, Serviciul de Protecție și Pază de Stat.
Procesul de screening explicativ este primul pas în negocierile de aderare. Acesta este desfășurat în comun de Comisia Europeană și țara candidată și se referă la 33 de capitole din acquis-ul UE. Urmare a screening-ului explicativ vor fi organizate întâlniri bilaterale, care ulterior se vor încheia cu raportul de screening. Negocierile sunt deschise după decizia relevantă a Consiliului de Miniștri al UE și după ce Republica Moldova va îndeplini criteriile de deschidere.

Detalii 

19-20.03.2024

Cea de-a XI-a sesiune ordinară a AP EURONEST

În prima zi, sunt planificate ședințele comisiilor AP EURONEST: Comisia politică externă, drepturile omului și democrație; Comisia integrare economică, Comisia aproximare juridică și convergență în politicile UE; Comisia securitate energetică; Comisia pentru afaceri sociale, educație, cultură și societate civilă. Vor avea loc discuții și în cadrul grupului de lucru privind acordurile de asociere, precum și întâlniri informale cu familiile politice.

Inaugurarea celei de-a XI-a sesiuni ordinare a AP EURONEST va avea loc miercuri, 20 martie. Ordinea de zi conține dezbateri 
  • despre sprijinul acordat de UE Ucrainei, 
  • perspectivele de extindere a UE, 
  •  impactul acestor perspective asupra Parteneriatului estic.
Din componența delegației Parlamentului Republicii Moldova condusă de președinta Comisiei politică externă și integrare europeană, Ina Coșeru, fac parte deputații Vasile Grădinaru și Vitalie Jacot.

Detalii  
Adunarea Parlamentară EURONEST a fost înființată pe 3 mai 2011 la Bruxelles, când președinții parlamentelor din Armenia, Azerbaidjan, Georgia, Republica Moldova, Ucraina și Uniunea Europeană au semnat Actul Constitutiv al Adunării. Misiunea Adunării Parlamentare EURONEST este de a promova condițiile necesare accelerării asocierii politice și integrării economice între UE și partenerii est-europeni, precum și consolidarea cooperării cu UE. Adunarea multilaterală contribuie la consolidarea, dezvoltarea și creșterea vizibilității Parteneriatului estic.

https://www.europarl.europa.eu/euronest/en/about/introduction

19.03.2024 

Vizita ministrului afacerilor externe Mihai Popșoi, la Bruxelles

Șeful diplomației Republicii Moldova Mihai Popșoi a avut mai multe întrevederi cu oficiali europeni printre care
  •  Josep Borell, Înaltul Reprezentant al Uniunii Europene pentru Politică Externă și de Securitate,
  •  Stefano Sannino, secretarul general al Serviciului European pentru Acțiune Externă,
  •  Olivér Várhelyi, comisarul european pentru vecinătate și extindere,
  •  Alessandro Chiocchetti, secretarul general al Parlamentului European
Oficialii au discutat și despre prioritățile pentru perioada următoare, dar și noile oportunități de cooperare pe dimensiunea de securitate și apărare.
 Totodată, a fost discutată situația din regiunea transnistreană, în contextul ultimelor provocări, dar și combaterea propagandei rusești.

Oficialii au vorbit și despre desfășurarea primei conferințe interguvernamentale, care va marca lansarea oficială a negocierilor de aderare a Republicii Moldova la UE.
Detalii https://mfa.gov.md/ro/content/la-bruxelles-vicepremierul-mihai-popsoi-avut-mai-multe-intrevederi-bilaterale-cu-oficiali

18.03.2024

Președinta Maia Sandu despre importanța referendumului constituțional pentru aderarea Republicii Moldova la UE
Președinta Maia Sandu a susținut o conferință de presă, în cadrul căreia s-a adresat cetățenilor și reprezentanților presei în legătură cu importanța referendumului pentru aderarea Republicii Moldova la Uniunea Europeană. „În această toamnă avem de trecut printr-un moment de cotitură - referendumul va fundamenta în Constituție decizia noastră de a construi acasă pace, bunăstare și libertate”, a declarat Președinta Maia Sandu.

„E important să facem acum referendum pentru că este o ocazie istorică, așteptată de trei decenii – statele membre ale Uniunii Europene sunt mai deschise ca oricând, avem voința politică necesară pentru acest pas, iar cetățenii noștri doresc să facă parte din UE. Acest lucru trebuie reconfirmat și scris în Constituție, ca oricine ar fi la guvernare, vocea poporului pentru această direcție de dezvoltare să fie obligatorie pentru clasa politică”.
 Șefa statului a precizat că a desfășurat circa 20 de runde de consultări în ultimele luni, la care a discutat cu peste 500 de oameni din diverse domenii, a mers în mai multe localități, a vorbit cu diaspora - toți sunt uniți de o cauză comună, pentru o Moldovă europeană. 

Totodată, Președinta a punctat câteva lucruri:



18-22.03.2024 

Sesiuni explicative cu privire la legislația europeană, la Bruxelles


Vor fi analizate următoarele capitole:
Capitolul 24: Justiție, libertate și securitate;
Capitolul 32: Controlul financiar;

De asemenea, se va discuta despre rolul administrației publice în context european și despre criteriul politic (funcționrea instituțiilor democratice), care face parte din criteriile de la Copenhaga.

La sfârșitul acestei săptămâni,  vor avea loc sesiuni explicative privind criteriul economic și capitolul 5, care se referă la achizițiile publice.


11-14.03.2024 

Delegația RM  a particiipat la mai multe sesiuni explicative privind legislația UE, 
cu accent pe:

Capitolul 2: Libera circulație a lucrătorilor Capitolul 3: Dreptul de stabilire și libertatea de a presta servicii
Capitolul 7: Dreptul proprietății intelectuale
Capitolul 8: Politica în domeniul concurenței
Capitolul 9: Serviciile financiare Sesiunile sunt parte a procesului de evaluare a legislației europene, în cadrul cărora Comisia Europeană prezintă și explică fiecare capitol din legislația comunitară.

În marja vizitei de lucru la Bruxelles, viceprim-ministra pentru Integrare Europeană, Cristina Gherasimov, a avut o întrevedere cu Mario Nava, directorul general al Direcției Generale Sprijin pentru Reforme Structurale.
https://gov.md/ro/content/evolutiile-de-pe-agenda-de-integrare-europeana-republicii-moldova-discutate-de-viceprim

Pe 15 martie, viceprim-ministra Gherasimov a participat la conferința „Consolidarea Europei - gestionarea simultană a extinderii și a reformelor în UE”, organizată de grupul parlamentar al Verzilor din Bundestag.
https://gov.md/ro/content/viceprim-ministra-cristina-gherasimov-tinut-un-discurs-deschiderea-conferintei-consolidarea

14.03.2024

Parlamentul European a aprobat reînnoirea măsurilor de liberalizare a comerțului pentru Republica Moldova

și a modificat propunerea privind Ucraina pentru a consolida garanțiile pentru fermierii din UE.

Parlamentul a votat miercuri cu 347 de voturi pentru, 117 împotrivă și 99 de abțineri pentru a modifica propunerea Comisiei de a suspenda taxele și cotele de import pentru exporturile agricole ucrainene către UE pentru încă un an, de la 6 iunie 2024 la 5 iunie 2025. Eurodeputații au retrimis raportul Comisiei pentru comerț internațional pentru a începe negocierile cu Consiliul

Într-un vot separat miercuri, Parlamentul a convenit cu 459 voturi pentru, 65 împotrivă și 57 abțineri că toate taxele rămase la importurile din Moldova ar trebui suspendate pentru încă un an.

Agresiunea militară ilegală a Rusiei împotriva Ucrainei a lovit puternic Republica Moldova, deoarece aceasta se bazează în mare măsură pe rutele de tranzit și infrastructura din Ucraina pentru propriile exporturi. Măsurile de liberalizare a comerțului au permis Republicii Moldova să redirecționeze o parte din comerțul său cu restul lumii prin intermediul UE. Majoritatea exporturilor moldovenești beneficiază deja de acces fără taxe vamale pe piața UE în temeiul Acordului de Asociere.

Pașii următori

Pentru Republica Moldova, măsurile vor trebui acum aprobate oficial de guvernele UE. Noul regulament ar trebui să intre în vigoare imediat după expirarea regulamentului actual. Actuala suspendare expiră la 5 iunie 2024 pentru Ucraina și la 24 iulie 2024 pentru Moldova. În ceea ce privește Ucraina, Comisia pentru comerț internațional va începe negocierile cu Consiliul. 

 

13.03.2024

Guvernul RM a aprobat un nou mecanism de coordonare a procesului de aderare a RM la UE, 

precum și modul de organizare și funcționare a echipei de negociere. Această hotărâre reflectă tranziția Republicii Moldova la o nouă etapă în relația sa cu Uniunea Europeană, după decizia istorică a Consiliului European din decembrie 2023 de a deschide negocierile de aderare cu țara noastră.

Mecanismul național de coordonare a procesului de aderare a RM la UE stabilește modul de coordonare a procesului de integrare europeană, autoritățile responsabile și nivelurile de coordonare, modul de organizare și funcționare a Grupurilor de lucru pentru negocierile de aderare a Republicii Moldova la Uniunea Europeană  și a echipei de negociere, 

Mecanismul are următoarele obiective: 
1) asigurarea coerenței activității autorităților/instituțiilor publice în procesul de aderare a Republicii Moldova la Uniunea Europeană și în procesul de implementare a Acordului de Asociere între Republica Moldova, pe de o parte, și Uniunea Europeană și Comunitatea Europeană a Energiei Atomice și statele membre ale acestora, pe de altă parte, ratificat prin Legea nr. 112/2014 (în continuare – Acordul de Asociere), precum și a altor documente conexe procesului de aderare la Uniunea Europeană; 
2) monitorizarea modului de realizare a angajamentelor asumate de Republica Moldova în relațiile cu Uniunea Europeană; 
3) asigurarea continuității și coerenței întregului proces de negociere cu Uniunea Europeană. 


Detalii
-Regulamentul privind organizarea și funcționarea Echipei de negociere pentru aderarea Republicii Moldova la UE

13.03.2024

Biroul pentru Integrare Europeană preia atribuțiile ce țin de integrarea europeană

Guvernul a aprobatr restructurarea Cancelariei de Stat și a Ministerului Afacerilor Externe. Conform acesteia, Biroul pentru Integrare Europeană (BIE) din cadrul Cancelariei de Stat  https://gov.md/ro/content/biroul-integrare-europeana

 va prelua de la MAE atribuțiile referitoare la integrarea europeană, cu excepția dialogului politic și de securitate cu UE.

Misiunea de bază a Biroului va fi să asigure îndeplinirea criteriilor de aderare a țării noastre la UE, precum și implementarea Acordului de Asociere Republica Moldova-Uniunea Europeană. Pentru a-și exercita cu succes aceste atribuții, Biroul va fi structurat în 4 subdiviziuni: 
  1. Direcția coordonarea procesului de aderare, 
  2. Direcția afaceri europene,
  3.  Direcția comunicare și instruiri și 
  4. Serviciul traduceri.
În cadrul BIE pot fi detașați diplomați de carieră ai Ministerului Afacerilor Externe, cu experiență în domeniul integrării europene, precum și funcționari din alte autorități publice.

https://gov.md/ro/content/biroul-pentru-integrare-europeana-preia-atributiile-ce-tin-de-integrarea-europeana

 

12.03.2024

Comisia  Europeană prezintă informații actualizate cu privire la progresele înregistrate de Ucraina și Moldova și propune proiecte de cadre de negociere

Comisia a înaintat Consiliului propuneri de proiecte de cadre de negociere pentru Ucraina și Moldova, în urma deciziei Consiliului European din decembrie 2023 de a deschide negocierile cu ambele țări. CE va prezenta Consiliului un raport oral cu privire la progresele înregistrate de ambele țări pentru a răspunde la recomandările formulate în raportul Comisiei privind extinderea din 8 noiembrie.

Cadrele de negociere stabilesc orientările și principiile pentru negocierile de aderare cu fiecare țară candidată.

 Proiectele de cadre pregătite de Comisia Europeană sunt împărțite în 3 părți: 
1) principiile care reglementează negocierile de aderare,
2) conținutul negocierilor și 
3) procedura de negociere. 

Obiectivul negocierilor este ca Ucraina și Moldova să adopte acquis-ul UE în întregime și să asigure punerea în aplicare și respectarea deplină a acestuia.

Detalii


05.03.2024

Comisia Europeană propune prelungirea acordurilor privind transportul rutier cu Ucraina și Moldova 

Propunerile, transmise Consiliului, includ actualizări ale acordului cu Ucraina pentru a îmbunătăți punerea în practică și asigurarea respectării acestuia,

Acordurile inițiale au fost semnate în iunie 2022 și ulterior prelungite până la sfârșitul lunii iunie 2024. Acestea acordă drepturi de transport bilaterale transportatorilor ucraineni, moldoveni și din UE pentru teritoriile fiecăruia dintre ei. .

Detalii - https://romania.representation.ec.europa.eu/news/comisia-propune-prelungirea-acordurilor-privind-transportul-rutier-cu-ucraina-si-moldova-si-2024-03-05_ro

https://ec.europa.eu/commission/presscorner/detail/en/ip_24_1305


22.02.2024


Consiliul UE a impus măsuri restrictive împotriva a 6 persoane și a unei entități responsabile de acțiuni care vizează să destabilizeze, să submineze sau să amenințe suveranitatea și independența Republicii Moldova

Printre celelalte persoane sancționate se numără șeful adjunct al Departamentului de informații operaționale al Serviciului Federal de Securitate al Rusiei, responsabil de operațiunile sub acoperire ale Rusiei în Republica Moldova, în special în regiunea transnistreană, începând din 2016. În plus, Consiliul sancționează cadre de conducere ale trusturilor mass-media care dețin mai multe canale media în țară, care promovează frecvent mesaje menite să obstrucționeze și să submineze procesul politic democratic. Lista include, de asemenea, alte persoane implicate în diseminarea dezinformării și incitarea la violență și teamă sau care au legătură cu dosarul „Frauda bancară”.

Toți cei incluși pe listă astăzi fac obiectul unei înghețări a activelor. Cetățenilor și întreprinderilor din UE li se interzice să pună fonduri la dispoziția celor incluși pe listă. În plus, cele șase persoane fizice fac obiectul unei interdicții de călătorie, care le interzice să intre pe teritoriul UE și să îl tranziteze.

Eforturile de destabilizare a Republicii Moldova au crescut semnificativ de la începutul războiului de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei și reprezintă o amenințare directă la adresa stabilității și securității frontierelor externe ale UE. UE rămâne de neclintit în sprijinul său pentru Republica Moldova, inclusiv pentru reziliența, securitatea, stabilitatea, economia și aprovizionarea cu energie ale acestei țări care se confruntă cu activități destabilizatoare la care instigă actori externi.

Detalii

20-21.02.2023

Viceprim-ministra pentru Integrare Europeană, Cristina Gherasimov, a efectuat o vizită de lucru la Bruxelles.


În marja vizitei, viceprim-ministra Cristina Gherasimov va avea întrevederi cu Oliver Varhelyi, comisarul european pentru vecinătate și extindere, 
Oficialii au discutat despre progresele înregistrate de Republica Moldova de la decizia istorică a Consiliului European de a deschide negocierile de aderare, dar și despre pașii pe care țara noastră îi va întreprinde în următoarele luni.
și cu Gert Jan Koopman, directorul general al Direcției Generale Vecinătate și Negocieri privind Extinderea.
În cadrul discuției, oficialii au abordat progresele Republicii Moldova în implementarea ultimelor trei recomandări ale Comisiei Europene. Gradul lor de realizare urmează a fi stabilit de Comisie în raportul său din luna martie.

Din cele 83 milioane de euro de finanțare umanitară:
75 milioane de euro sunt alocate pentru proiecte umanitare în Ucraina, pentru a oferi ajutor de urgență, inclusiv acces la nevoile de primă necesitate, cum ar fi adăpost, servicii de protecție, apă curată, educație și asistență medicală. În prezent, elementul central al strategiei umanitare a UE în Ucraina este protejarea persoanelor afectate de război, în special a celor care locuiesc în apropierea zonelor aflate pe linia frontului.
8 milioane de euro sunt alocate pentru proiecte umanitare în Moldova, care oferă asistență destinată celor mai vulnerabile persoane, inclusiv asistență umanitară în numerar pentru nevoi de primă necesitate, protecție și sănătate.

Detalii - 

Prima reuniune de nivel înalt a Dialogului UE-Republica Moldova privind transporturile

În cadrul evenimentului au fost discutate subiecte importante referitoare la îmbunătățirea legăturilor de transport dintre UE și Republica Moldova, principalele provocări cu care ne confruntăm, dar și identificarea soluțiilor pentru depășirea acestora cu suportul Uniunii Europene.

De asemenea, s-a evidențiat importanța consolidării cooperării în cadrul inițiativei europene Solidarity Lanes”,participarea la Programul de finanțare al infrastructurii „Mecanismul de Conectare Europeană” (CEF) și prelungirea Acordului UE-Republica Moldova privind liberalizarea transportului rutier de mărfuri.

În cadrul reuniunii, s-a discutat despre dezvoltarea și implementarea sistemelor informaționale de digitalizare a serviciilor publice de transport pasageri – „e-Autorizație”, „e-Ticket”, „Autotest”, asistență în implementarea Programului transport modern, în special, sprijin financiar pentru reînnoirea parcului auto, conectarea rețelelor feroviare din R. Moldova la cele din UE prin introducerea ecartamentului standard european, creșterea capacității Complexului portuar Giurgiulești.


19.02.2024

Republica Moldova se alătură Programului Europa Digitală, o inițiativă a Uniunii Europene, 

care vine cu numeroase beneficii pentru antreprenori, administrații locale, sectorul asociativ și cetățeni. Aderarea la acest program înseamnă că mediul de afaceri, primăriile, ONG-urile și instituțiile centrale din întreaga țară vor avea acces la fonduri europene pentru digitalizare. Bugetul total de 7,5 miliarde EUR este disponibil pentru toate țările membre ale programului până în anul 2027.

Acordul de asociere pentru Programul Europa Digitală a fost semnat  la Bruxelles, de viceprim-ministrul, ministrul Dezvoltării Economice și Digitalizării, Dumitru Alaiba, și Comisarul european Thierry Breton, responsabil pentru piața internă.

Astfel, Republica Moldova va beneficia de sprijin financiar și expertiză pentru a-și îmbunătăți infrastructura digitală și pentru a promova inovația și incluziunea digitală în societate.

Prin intermediul Programului Europa Digitală, Moldova va accelera procesul de digitalizare al întreprinderilor și administrației publice. Acest lucru va sprijini startup-urile și întreprinderile mici și mijlocii, precum și sectorul public, în eforturile lor de a deveni mai competitive și de a îmbunătăți modelele de afaceri prin utilizarea tehnologiilor digitale avansate.

Suportul programului este consolidat prin acordarea unei reduceri de 95% a contribuțiilor financiare anuale ale Moldovei, până la finalizarea acestuia în 2027.

Republica Moldova va participa activ la viitoarele oportunități din domeniul digital, în special în cele 4 domenii la care a fost asociată: 
  1. supercarul,
  2.  inteligență artificială, 
  3. competențe digitale avansate
  4. implementare și utilizare optimă a tehnologiilor digitale și interoperabilitate.
Acordul de asociere va intra în vigoare retroactiv, de la 1 ianuarie 2024, odată cu finalizarea proceselor de ratificare aferente.

Programul Europa Digitală este un program de finanțare al Uniunii Europene axat pe adoptarea tehnologiilor digitale de către întreprinderi, cetățeni și administrații publice. Programul urmărește să accelereze redresarea economică și să modeleze transformarea digitală a societății și a economiei europene, aducând beneficii tuturor, dar în special întreprinderilor mici și mijloci

Detalii


15.-16 02.2024

Comisara europeană pentru Afaceri Interne,Ylva Johansson în vizită la Chișinău

Întrevedere cu președinta Maia Sandu

 În cadrul întrevederii oficialitățile au discutat despre parcursul european al Republicii Moldova, provocările actuale de securitate și migrație cu care se confruntă țara noastră dar și despre riscurile la adresa securității statului.

Șefa statului și-a manifestat recunoștința pentru
sprijinul oferit Republicii Moldova în procesul de aderare la Uniunea Europeană. Totodată, președinta Maia Sandu i-a mulțumit comisarei europene pentru susținerea Republicii Moldova la gestionarea fluxului de refugiați ucraineni, odată cu declanșarea războiului în țara vecină. Șefa statului a subliniat importanța susținerii în continuare a Ucrainei și a precizat că Republica Moldova se pregătește să livreze un nou pachet umanitar țării vecine.


Întrevedere cu prim-ministrul Dorin Recean

Cooperarea Republicii Moldova cu Uniunea Europeană pe segmentul securității și afacerilor interne, agenda de integrare a țării noastre, precum și situația regională actuală, în contextul războiului din Ucraina, au fost subiectele discutate la întrevederea prim-ministrului Dorin Recean cu Ylva Johansson, comisara europeană pentru Afaceri Interne.
Comisara Ylva Johansson a menționat că asigurarea securității statului și lupta cu corupția sunt factorii cheie care vor contribui la dezvoltarea Republicii Moldova și la succesul parcursului nostru european. Comisara a apreciat activitatea în țara noastră a HUB-ului de Securitate al UE, în cadrul căruia sunt analizate cele mai bune strategii de securitate implementate în alte state.
Oficialii au mai vorbit despre importanța susținerii în continuare a Ucrainei, dar și despre dezinformarea și războiul hibrid desfășurat de Federația Rusă în țara noastră.

 https://gov.md/ro/content/premierul-dorin-recean-discutii-cu-ylva-johansson-comisara-europeana-pentru-afaceri-interne

Participarea la Forumul Internațional "Siguranța Online a Copiilor"

Comisarul European pentru afaceri interne, Ylva Johansson, a subliniat importanța continuării colaborării și a schimbului de bune practici la nivel internațional: “Problema abuzului sexual asupra copiilor nu este una ușor de vorbit. Dar trebuie. Un copil nu are putere. Dar îi o dăm noi. Trebuie să folosim puterea noastră pentru a ajuta să punem capăt abuzului sexual asupra copiilor. Îl felicit pe Președintele Sandu și Guvernul Republicii Moldova pentru că au acordat prioritate acestei lupte. Am făcut o legislație detaliată a UE pentru a ne asigura că avem termene de prescripție mai lungi pentru a raporta crimele și pentru a lupta împotriva utilizării inteligenței artificiale pentru a crea noi imagini bazate pe materiale de abuz sexual asupra copiilor.” 
Participarea la Ședința a 9-a a HUB-ului de Securitate al UE pentru fortificarea Managementului Integrat al Frontierelor

Comisarul European pentru afaceri interne, Ylva Johansson a declarat: „Uniunea Europeană își menține angajamentul ferm pentru o colaborare strânsă cu Republica Moldova pentru asigurarea securității regionale, în special când în vecinătate Rusia continuă războiul nejustificat asupra Ucrainei. Suntem în dialog permanent pentru identificarea nevoilor autorităților din Moldova în ceea ce privește consolidarea capacităților pentru asigurarea respectării legii și gestionarea frontierelor. Sunt ferm convinsă că reuniunea Centrului de Sprijin al UE, care are loc acum la Chișinău, va aduce cooperarea noastră în domeniul gestionării frontierelor la un nivel mai avansat.”
Ambasadorul Uniunii Europene în Republica Moldova, Jānis Mažeiks a declarat: „Parcursul european al Republicii Moldova implică și o atenție sporită asupra securității interne și gestionarii frontierelor, având drept obiectiv suprem siguranța oamenilor. Totodată, războiul nejustificat al Rusiei împotriva Ucrainei continuă să genereze provocări de securitate în regiune, de aceea reuniunea celor mai buni experți în domeniu din UE, statele noastre membre și Republica Moldova este semnificativă în această perioadă. Sunt încrezător că împreună vom identifica cele mai eficiente direcții strategice în domeniu, astfel încât oamenii să se simtă în siguranță în aceste vremuri complicate.

 Lansarea Proiectului EU4Security Moldova, finanțat de către Comisia Europeană și implementat de către Agenția Uniunii Europene Formare în Materie de Aplicare a Legii (CEPOL).

Proiectul EU4Security Moldova va răspunde nevoilor identificate în programul sectorial al Ministerului Afacerilor Interne (MAI) din Moldova pentru educație, integritate și digitalizare. Proiectul prevede furnizarea de fonduri pentru dotarea poliției moldovenești cu tehnologie de ultimă generație pentru a-și îmbunătăți capacitățile de combatere a criminalității cibernetice și a traficului de arme de foc. EU4Security Moldova va facilita, de asemenea, formarea și consolidarea capacităților pentru personalul MAI.

În cuvântul său de deschidere, comisarul european pentru afaceri interne, Ylva Johansson, a declarat "EU4Security Moldova este un proiect important pentru a îmbunătăți securitatea noastră comună, pentru a ne menține cetățenii în siguranță. Acesta va contribui la lupta împotriva traficului de arme de foc, care reprezintă o amenințare tot mai mare în Moldova, și împotriva criminalității cibernetice, o mare provocare a prezentului. Per ansamblu, proiectul este un pas important în călătoria noastră spre un viitor european comun și spre aderarea Republicii Moldova la Uniunea Europeană."

https://www.mai.gov.md/ro/node/8541


07-08.02.2024 

În cadrul vizitei de lucru la Bruxelles,  viceprim-ministra Cristina Gherasimov a discutat cu  oficiali europeni, despre procesul de negocieri UE-RM

Viceprim-ministra pentru integrare europeană, Cristina Gherasimov, a condus delegația Republicii Moldova la Bruxelles, unde a fost dat startul procesului de evaluare a gradului de conformitate a legislației naționale cu cea a Uniunii Europene.

Reuniunea a inclus discuții cu oficialii Comisiei Europene, care vor munci împreună cu echipa guvernamentală pe parcursul procesului de negocieri. A fost convenit calendarul și detaliile procedurale ale etapei de evaluare a conformității legislației naționale cu acquis-ul comunitar.

Viceprim-ministra Cristina Gherasimov s-a întâlnit cu Gert-Jan Koopman, șeful Direcției Generale Vecinătate și Negocieri de Extindere a UE. Părțile au vorbit despre ultimele evoluții în realizarea celor trei condiționalități, conform raportului Comisiei Europene din noiembrie 2023. Potrivit viceprim-ministrei, un accent deosebit va fi pus pe continuarea reformelor în sistemul judiciar și procesul de deoligarhizare.

Viceprim-ministra s-a întâlnit cu Ilze Juhansone, secretara generală a Comisiei Europene, Therese Blanchet, secretara generală a Consiliului European, și Michael Siebert, director general al Departamentului pentru Europa de Est și Asia Centrală, Serviciul European pentru Acțiune Externă.

Agenda europeană a Republicii Moldova a fost discutată cu Irena Moozová, șefa adjunctă a Direcției Generale Justiție și Consumatori, Adrienn Kiraly, director în cadrul DG NEAR, Simon Mordue, consilier șef pentru politică externă în cabinetul președintelui Consiliului European, și Skander Nasra, consilier diplomatic al prim-ministrului Belgiei - țara care deține și președinția rotativă a Consiliului UE.

Detalii - 


Conferința viceprim-ministrei Cristina Gherasimov privind totalurile vizitei de lucru la Bruxelles 

Viceprim-ministra pentru integrare europeană, Cristina Gherasimov, a menționat că pe 7 februarie, la Bruxelles, a fost lansată prima etapă tehnică pentru aderarea Republicii Moldova la UE  - evaluarea legislației naționale în raport cu cea comunitară.

Potrivit viceprim-ministrei, în perioada 21-22 februarie 2024, delegația guvernamentală va reveni la Bruxelles pentru a avea o primă analiză a legislației UE în domeniul justiției și drepturilor fundamentale: Primul capitol cu care începem evaluarea este Justiția. De aici încep și se încheie negocierile de aderare. De curățarea justiției, de existența unui stat de drept depinde cât de repede ne vom apropia de UE. Pentru că un stat european înseamnă un stat în care justiția funcționează, adică nimeni nu e mai presus de lege și regulile sunt aceleași pentru toți. Exact asta ne dorim și pentru Moldova europeană”.

06.02.2024

Lansarea dialogului la nivel înalt RM-UE în domeniul transporturilor.

„Din poziția de comisară europeană pentru transporturi sunt onorată că astăzi UE deschide cu Moldova un Dialog la nivel înalt. Concret, acest nou capitol în cooperarea UE-Moldova în domeniul transporturilor e unul important pentru parcursul european al Moldovei, dar și pentru conectivitatea Uniunii în partea de ei de est...

Deși acest dialog nu este despre a asigura finanțare, el va fi axat și pe identificarea priorităților și posibilităților de finanțare, fiind în același timp și un instrument complementar formatelor de lucru care privesc procesul de negociere pentru aderarea la Uniunea Europeană.

Pe 19 februarie, la Bruxelles, vom ține prima rundă de discuții în cadrul acestui format, discuții axate pe toate modurile de transport, precum și pe chestiuni cum ar fi siguranța, digitalizarea și sustenabilitatea.

De asemenea, vom discuta despre rolul Moldovei în Culoarele Solidarității, care sunt importante pentru Ucraina, dar și pentru Moldova, menținând fluxul de mărfuri care intră și ies din Uniunea Europeană.                                               Comisara europeană pentru transporturi Adina Vălean


05.02.2024

Cristina Gherasimov - viceprim-ministra pentru integrare europeană


Cristina Gherasimov, viceprim-ministră pentru integrare europeană și coordonatoare a activității Biroului pentru Integrare Europeană, din cadrul Cancelariei de Stat, a depus jurământul de învestire, în prezența președintei Maia Sandu și a prim-ministrului Dorin Recean.


În cadrul evenimentului, șefa statului a subliniat că, odată cu decizia pozitivă din partea statelor membre ale Uniunii Europene privind inițierea negocierilor de aderare, intrăm într-o fază decisivă a procesului de integrare europeană. Astfel, este nevoie, în mod eficient, să fie ajustate legile, regulile și standardele Republicii Moldova la cele ale UE. „Avem un plan ambițios, e foarte mult de lucru aici, acasă, și e nevoie ca tot Guvernul, toate autoritățile administrației publice centrale, dar și locale și alte părți interesate din societate să se unească în jurul unui efort major, care să grăbească procesul de integrare europeană”, a declarat Președinta.

Detalii

https://gov.md/ro/content/cristina-gherasimov



02.02.2024

Cel de-al cincilea Dialog la Nivel Înalt UE-Moldova în domeniul energiei, 

 a oferit ambelor părți posibilitatea de a-și reafirma angajamentul față de aprofundarea cooperării în sectorul energetic.

 Evenimentul a fost prezidat de Comisarul european pentru energie, Kadri SIMSON, și Ministrul energiei, Victor PARLICOV.

Î

n cadrul discuțiilor, Ministrul a menționat că Moldova intenționează să intensifice eforturile pentru implementarea deplină a acquis-ului Comunității Energetice ca prioritate-cheie, în special transpunerea și implementarea integrală a Pachetului privind energia curată și a Pachetului de integrare a energiei electrice, care să permită includerea Republicii Moldova în piața internă a energiei electrice a UE, precum și deschiderea și liberalizarea în continuare a pieței gazelor. În acest sens, Republica Moldova, Comisia Europeană și Secretariatul Comunității Energetice au convenit asupra unei foi de parcurs comune pentru continuarea reformelor în sectorul energetic al Moldovei, incluzând energia electrică, gazele, energia regenerabilă și eficiența energetică.

În scopul creșterii securității energetice a țării, a fost discutată posibilitatea creșterii capacității de import a energiei electrice din Rețeaua Continentală Europeană și creșterea capacității de flux invers a gazoductului transbalcanic.

Comisia Europeană și-a reiterat angajamentul de a sprijini Republica Moldova în continuarea reformelor din sectorul energetic și în dezvoltarea infrastructurii sale energetice, inclusiv prin solicitarea de a aloca până la 10 milioane de euro Fondului pentru Eficiență Energetică Rezidențială în primul an de funcționare a acestuia și alte 3 milioane de euro pentru asistență tehnică Centrului Național pentru Energie Durabilă (CNED), care să devină atât punctul focal național pentru nevoile de eficiență energetică ale țării, inclusiv în sectorul rezidențial, cât și o instituție de încredere.

Asemenea, Comisia Europeană va sprijini Republica Moldova să ajungă la emisii „net-zero" până în 2050 prin extinderea procesului de electrificare, precum și eficientizarea sectorului energetic prin digitalizarea infrastructurii critice, optimizarea proceselor și valorificarea eficienței energetice, promovarea utilizării tehnologiilor verzi (stocare în baterii, pompe de căldură, contoare inteligente, utilizarea sporită a vehiculelor electrice etc.) și atragerea de finanțare în acest sector.

https://www.eeas.europa.eu/delegations/moldova/foaie-de-parcurs-pentru-reformele-pie%C8%9Bei-energetice-%E2%80%93-agreat%C4%83-iar-sprijinul-pentru-moldova-fost_ro?s=223


25.01.2024

La Chișinău s-a desfășurat misiunea de programare anuală a Comisiei Europene

Secretarul de stat Cristina Gherasimov a discutat cu reprezentanții Direcției Generale Vecinătate și Negocieri privind Extinderea și Serviciului European de Acțiune Externă 

  • prioritățile de cooperare pentru 2024,
  •  necesitățile de asistență, precum și
  •  abordarea subiectelor conexe procesului de aderare a Republicii Moldova la Uniunea Europeană.

În acest sens, a fost relatat stadiul de implementare a celor trei recomandări formulate de Comisia Europeană și informarea referitor la aprobarea actualizării Planului Național de Aderare 2024-2027 care cuprinde recomandările Comisiei Europene reflectate în Raportul de Extindere 2023.
Detalii 
https://mfa.gov.md/ro/content/secretara-de-stat-cristina-gherasimov-avut-o-intrevedere-cu-reprezentantii-comisiei-europene

25.01.2024 

BERD acordă Republicii Moldova un împrumut de 150 de milioane de euro 

pentru a finanța reabilitarea unor drumuri importante din țară și a șoselei de centură a capitalei.

Împrumutul va permite guvernului să modernizeze și să lărgească șoseaua de centură M2 din Chișinău, să modernizeze tronsonul M1 Chișinău – Leușeni și să achiziționeze echipamente specializate și software pentru un sistem de gestionare a activelor rutiere. Cele două drumuri fac parte din Rețeaua Transeuropeană de Transport (TEN-T), acest drum fiind o poartă de acces între Uniunea Europeană la vest și țările din est.

Detalii - https://www.ebrd.com/news/2024/ebrd-lends-150-million-for-road-upgrades-in-moldova.html

24.01.2024

Planul Național de Acțiuni pentru Aderarea Republicii Moldova la UE pentru anii 2024-2027 a fost actualizat

Modificările au fost efectuate în urma raportului Comisiei Europene, din 8.11.2023, care a venit cu noi recomandări de îmbunătățire a cadrului legislativ și acțiuni concrete care urmează a fi realizate pentru a ancora țara noastră în familia europeană.

Astfel, planul inițial, aprobat de Guvern în luna octombrie 2023, a fost completat cu 134 de acțiuni noi, dintr-un total de 1328 de acțiuni. 386 de acțiuni urmează a fi realizate până în luna august a anului curent, iar mai mult de jumătate din acestea răspund recomandărilor din pachetul pentru extindere al Comisiei.

Realizarea punctuală a acțiunilor va fi reflectată, ulterior, în contribuția Republicii Moldova la Raportul Comisiei pentru 2024 și, prin urmare, va contribui la îmbunătățirea evaluării nivelului de pregătire a Republicii Moldova pentru fiecare dintre capitolele de aderare la Uniunea Europeană.


Planul național de acțiuni pentru aderarea Republicii Moldova la Uniunea Europeană pe anii 2024-2027

24.01.2024

UE oferă 1,5 milioane de euro pentru crearea și modernizarea infrastructurii pentru a atrage investiții în regiunile Cahul și Ungheni
.

  1.  La Sculeni va fi înființat un centru tehnologic pentru inovare și producție și
  2.  un hub industrial va fi renovat la Ungheni.
  3.  La Cahul va fi construită o piață agroalimentară regională, iar 
  4. centrul local de dezvoltare a afacerilor din satul Crihana Veche va beneficia, de asemenea, de lucrări de amenajare și de îmbunătățire a accesului rutier.

Fiecare dintre cele patru inițiative va beneficia de suport financiar cuprins între 200.000 și 550.000 de euro, prin intermediul programului „EU4Moldova: Regiuni-cheie”, implementat de PNUD și UNICEF.

Programul „EU4Moldova: Regiuni-cheie” (2019-2024) susține dezvoltarea social-economică inteligentă, incluzivă și durabilă în regiunile Cahul și Ungheni, pentru a asigura cetățenilor o calitate mai bună a vieții. Programul are un buget total de 23 de milioane de euro, este finanțat de Uniunea Europeană și implementat de Programul Națiunilor Unite pentru Dezvoltare (PNUD) și Fondul Națiunilor Unite pentru Copii (UNICEF).


Detalii - https://www.undp.org/ro/moldova/press-releases/uniunea-europeana-si-pnud-imbunatatesc-infrastructura-pentru-atrage-mai-multe-investitii-regiunile-cahul-si-ungheni