Faceți căutări pe acest blog

Relaţiile UE- RM în opinia şefului Delegaţiei UE în Moldova

Pirkka Tapiola, şeful Delegaţiei UE în Republica Moldova

"...sarcina mea este să interpretez evoluţia lucrurilor de aici şi să constat unde se află Republica Moldova în procesul tranziţiei. Uniunea Europeană este foarte ataşată în ceea ce ţine de asocierea politică şi dezvoltarea economică a ţării. Împreună cu Republica Moldova avem la dispoziţie diferite instrumente pentru a ajuta ţara să avanseze la fel cum se face în alte ţări în proces de tranziţie..." Din interviul  acordat JurnalTV





2017

11.07.2017

Interviu cu Excelența Sa, dl. Pirkka Tapiola, Ambasador al UE la Chișinău, realizat de analistul politic Dionis Cenușa pentru Agenția de presă IPN.
 „Nu lucrez pentru Republica Moldova, lucrez pentru Uniunea Europeană, construind relațiile noastre în baza valorilor și intereselor UE, care în cazul nostru în Europa, din fericire, reprezintă același lucru.”
 ...Ceea ce am schimbat e faptul că acum privim agenda noastră europeană într-un mod care este orientat pe rezultate într-o măsură mult mai mare, acum nu mai există așteptarea că aprobarea unei legi va însemna automat anumite schimbări. De asemenea, încercăm să explicăm poziția UE vis-a-vis de un subiect sau altul. Veți auzi de la reprezentanții noștri că noi lucrăm în baza valorilor și principiilor europene pentru că geopolitica noastră este geopolitica transformării. Pentru securitatea și stabilitatea noastră, pentru interesele UE ceea ce contează e să vedem că partenerii și vecinii noștri cresc din punct de vedere economic, au stat de drept, trăiesc mai bine, se bucură de oportunități, se ocupă de bunăstarea populației într-un mod sustenabil, nu populist.

Sper de asemenea că se va înțelege mai bine și modul în care promovăm și comunicăm despre agenda UE. Că ceea ce se întâmplă e pentru a promova cu adevărat anumite norme, reguli și principii ale UE, nu o geopolitică în stilul secolului XIX, nu sfere de interese; e vorba cu adevărat de Europa, de o Republică Moldova europeană, care să-și deservească cetățenii și să fie bine guvernată.....

19.06.2017
Domnule Tapiola, mandatul Dumneavoasră în Republica Moldova se apropie de sfârşit. Aţi putea face o comparaţie între felul în care aţi găsit Moldova şi actuala stare de lucruri?
Când am preluat funcția de ambasador al UE la Chișinău, țara era văzută ca o fruntaşă a Parteneriatului Estic. Republica Moldova a primit liberalizarea vizelor - prima în Parteneriatul Estic. Acordul de Asociere a fost semnat în 2014 și a început să fie aplicat cu titlu provizoriu până în 2016, când a intrat în vigoare în totalitate, împreună cu Acordul privind Zona de Liber Schimb Aprofundat și Cuprinzător (DCFTA). Aș spune că în ultimii ani țara a avansat în cooperarea cu UE, relațiile comerciale au crescut enorm - 64% din exporturile moldovenești merg acum pe piața UE datorită DCFTA. Din păcate, țara a trecut prin perioade de instabilitate politică și criză - mă refer aici la furtul unui miliard de dolari și la criza ulterioară în sistemul bancar și la nivel politic. Acest lucru ne-a forțat să privim situația cu mai multă prudență și circumspecție. O parte din încrederea anterioară a fost zdruncinată, dar este restabilită treptat după stabilizarea politică. A fost elaborată o Foaie de parcurs a reformelor prioritare pentru punerea în aplicare a Acordului de Asociere. S-au înregistrat progrese în multe domenii, ne-am dori să fi fost făcute mai multe. Au fost respectate multe angajamente legislative. Cu toate acestea, este important ca acestea să fie puse în aplicare pe deplin și într-un mod eficient, astfel încât beneficiile cooperării cu UE să fie resimțite la nivelul tuturor cetățenilor, care sunt principalii noștri parteneri. Există încă domenii în proces de îmbunătățire și reformă: lupta împotriva corupției este extrem de importantă, consolidarea statului de drept, independența Justiției, libertatea și pluralismul mass-media rămân în centrul atenției noastre și sunt esențiale pentru a duce țara spre o democrație pe deplin funcțională. Continuăm să oferim un sprijin considerabil pentru toate aceste reforme, cu expertiză, dar și sub aspect financiar - și aici ne-am îndreptat mai mult spre investiții directe în infrastructură și proiecte care îmbunătățesc în mod direct viața oamenilor și merg dincolo de sprijinul bugetar. Ceea ce lipsește încă este implementarea unei transformări reale. Mai există cale de parcurs până Europa va fi construită acasă.
   
 16.06.2017

Pirkka Tapiola: UE sprijină cetățenii acestei țării, nu guverne
Interviu DW cu Pirkka Tapiola, ambasadorul UE, despre cele mai importante aspecte ale relațiilor UE-Moldova, așteptările și succesele din patru ani de misiune diplomatică.


DW: Dle Ambasador, la finalul misiunii Dumneavoastră, cum apreciați evoluția relațiilor dintre UE-RM în această perioadă?
Pirkka Tapiola: A fost o perioadă foarte „colorată”, dacă mă pot exprima așa. Pentru că atunci când am ajuns aici, UE se afla în punctul culminant al relației cu R. Moldova. Atunci a fost liberalizat regimul de vize pentru moldoveni, Acordul de Asociere și de Liber Schimb se afla pe ultima sută de metri etc. Tot atunci se vorbea că R. Moldova este istoria de succes a Parteneriatului Estic și că avea un potențial enorm. Însă, unele din așteptările la acea etapă erau prea optimiste. De asemenea, acea perioadă a coincis cu izbucnirea războiului din Ucraina și cu agresiunea Rusiei.
Toate acestea au influențat relațiile noastre, iar eu nu aș putea spune că elementele fundamentale ale abordării UE față de R. Moldova nu s-au schimbat. Deci, dacă ar fi să explic doar în câteva cuvinte cum au evoluat relațiile de la momentul de când am venit aici și până astăzi, aș zice că la început era o perioadă când „luna de miere” a relațiilor noastre se apropia de sfârșit, iar acum suntem într-o etapă când ambele părți se uită la lucruri mai realist.




20.02.2017

Pirkka Tapiola: UE nu mai vrea negocieri trilaterale cu implicarea Rusiei – după experiența din Ucraina 

Negocierile trilaterale între Bruxelles, Chișinău și Moscova în problema comerțului produselor moldovenești sunt inutile, susține șeful Delegației Uniunii Europene în Republica Moldova, Pirkka Tapiola. Diplomatul argumentează că UE a avut deja o experiență în acest sens, în cazul Ucrainei, din care a învățat „o lecție foarte bună”. Care e relația Republicii Moldova cu Uniunea Europeană, cum va fi aceasta cu un președinte socialist și cum vede Pirkka Tapiola lupta pe care o duc autoritățile împotriva corupției etc., citiți în interviul  Moldnova

...Dar vreau să spun că noi suntem într-o strânsă cooperare cu autoritățile moldovenești în ceea ce privește implementarea Acordului de Asociere. Desigur, ca parte a dialogului noi avem un mesaj clar: avem o relație bună pe care Moldova a solicitat-o, vedem beneficiile, noi salutăm și încurajăm ca Moldova să aibă relații bune cu orice alt stat, dar desigur dacă v-ați angajat într-o relație cu UE, atunci orice altă relație nu ar trebui să fie cu prețul acesteia.
Explic de ce: în UE avem cele mai bune standarde din lume la capitolul sanitar, fitosanitar, industrial etc. DCFTA cere Moldovei să aplice aceleași standarde pentru a putea să exporte în UE, respectiv legislația trebuie să fie conformă acestor standarde. Iar aceste standarde sunt standarde globale. E la fel ca în cântecul vechi al Liza Minnelli „New York, New York” – „If you can make it there, you can make it anywhere” (trad. din engleză – „Dacă poți să ajungi în New York, poți ajunge oriunde în lume”). E exact la fel și în cazul nostru: dacă reușești să exporți în UE, atunci vei fi capabil să exporți oriunde în lume pentru că ele sunt de calitate. Deci, nu există o contradicție între standardele UE și oricare altele. Mesajul care vreau să fie foarte clar e că nicio altă relație pe care Moldova și-o construiește cu alt stat nu trebuie să pună în pericol angajamentele pe care Republica Moldova și le-a asumat în raport cu standardele de calitate pentru că ar fi problematic pentru exporturile spre UE, dar și pentru economia Moldovei...

2013- 2016





16.02.2016

Pirkka Tapiola: „Este un mesaj încurajator, însă este încurajator condiționat”
Europa Liberă: ....Domnule Ambasador, dumneavoastră aţi venit la Chişinău, aţi fost numit şef al delegaţiei Uniunii Europene în primăvara anului 2013. Atunci se vorbea despre Moldova că este istoria de succes a Parteneriatului Estic. Sub privirea dumneavoastră situaţia din Republica Moldova a degradat, pentru că astăzi se zice că Republica Moldova este elevul corigent al Occidentului. Credeţi că mai există această şansă să fie stabilizată situaţia şi scoasă din captivitate Moldova, aşa cum i se zice că a nimerit?
Pirkka Tapiola: „Cred că elementele care ne-au adus la problemele cu care ne confruntăm astăzi sunt evidente şi au fost evidente o perioadă de timp. De la bun început, de când am venit încoace, eu am menţionat că Moldova se descurcă bine la câteva acţiuni, la câteva capitole. Primul, activitatea spre obţinerea regimului liberalizat de vize. Însă aici, cum ziceam noi, aparent nu au existat interese investite ale cuiva. Acest lucru de asemenea este unul evident. Şi încă o chestie cu adevărat impresionantă a fost capacitatea echipei de negociatori din Republica Moldova să negocieze la un nivel înalt un Acord de Asociere în timp record. De aceea pot zice că Moldova are un potenţial mare în negocieri şi un potenţial mare în prezentarea bună a cazului prin formulări, prin cuvinte. În afară de aceasta, ce am observat noi e că într-adevăr au fost începute anumite procese. Dar pe lângă aceasta, de exemplu, situaţia pe care o vedem astăzi în sectorul bancar, o situaţie care a existat de fapt şi anterior, deci, această situaţie a ieşit la suprafaţă. În afară de aceasta, anumite procese care au fost bine negociate şi care au fost subiectul unor acorduri au fost începute, însă atâta timp cât interese politice stau la baza acestor procese, aceste procese le vom vedea încetinite. Eu sper foarte mult că, până la finele mandatului meu, mai am o durată cam de un an şi jumătate, eu nu voi avea necesitatea să mă concentrez atât de mult pe: cine câştigă, care luptă politică, care partid este cel care domină actualmente scena politică. Și voi putea să urmăresc, să văd mai multe rezultate din cele care se regăsesc în concluziile Consiliului, cum ar fi depolitizarea instituţiilor de stat, o luptă veritabilă împotriva corupţiei. Ceea ce vorbeam noi de consolidarea statului de drept, supremaţia legii, un cadru al mass-media care să ofere informaţie către public, adică să vedem tot ceea ce face ca rezultatele reale să fie obţinute pentru beneficiul acestei ţări şi al cetăţenilor săi. În aceasta şi constă această încurajare condiţionată de care vorbeam noi.”


10.02.2017


(VIDEO) In direct pe  Facebook







 10.02.2017


(VIDEO) Главный вопрос c Юлией Федоровой / Ntv.md











29. 01.2017

EuroDicţionar (cu Pirkka Tapiola)




Pirkka Tapiola: Anul 2016 cu siguranță nu a fost unul plictisitor Șeful Delegației UE în Republica Moldova, Pirkka Tapiola, despre cum a fost anul 2016 în relațiile Chişinăului cu UE

 ...Ceea ce aș dori să văd în 2017 este trecerea de la reforme cantitative la unele calitative și ca țara să aibă posibilitatea să se reformeze, să meargă mai departe și să devină mai deschisă, mai transparentă și să-și deservească populația, ca lupta împotriva corupției să se amplifice și să devină mai de succes. Acestea sunt tipurile de elemente pe care le-aș dori să le văd. Sper că în 2017 Moldova va reuși să depășească polarizarea care există în societate, să găsească aspectul de incluziune, acel sentiment de „noi”....

 

14.12.2016

Pirkka Tapiola: „Oligarhia face ca statul să fie vulnerabil”
 Corupţia este o problemă complexă, cu efecte adverse asupra dezvoltării economice şi sociale a unei ţări. Prin urmare, fenomenul trebuie contracarat sistematic, a declaratîntr-un interviu pentru Report.md ambasadorul Uniunii Europene în Republica Moldova, Pirkka Tapiola.

- UE are la fundament valori precum statul de drept, pluralism de opinie, respect pentru drepturile fundamentale, independenţa justiţiei şi a massmedia, o piaţă liberă. Acestea sunt bazele unui stat şi ale unei societăţi care asigură drepturi şi oportunităţi egale cetăţenilor săi şi respect pentru drepturile lor esenţiale. Republica Moldova și populația acestei țări nu sunt departe de aceste aspiraţii.
Nici o organizare oligarhică sau model de acest gen nu va putea vreo dată să asigure standarde înalte de viaţă şi, pe termen lung, va epuiza chiar resursele pe baza cărora prosperă. Oligarhia face ca statul să fie vulnerabil. Alegerea este în totalitate a Republicii Moldova şi noi suntem pregătiţi să continuăm să acordăm sprijin pentru eforturile de apropiere de standardele şi modelul UE, dacă asta se doreşte. Şi ştiu că cetăţenii Republicii Moldova își doresc aceste standarde şi valori europene şi vor să găsească acasă oportunităţi şi bunăstare, nu emigrând în alte țări. Dar întreaga putere şi deciziile le aparţine.

15.11.2016


Ambasadorul UE în Republica Moldova, Pirkka Tapiola: Ne apropiem de un moment decisiv în privința implementării reformelor
AGERPRES: Puteți face o scurtă evaluare a celor câteva luni de când Acordul de Asociere a intrat în vigoare?
Pirkka Tapiola: A intrat în vigoare la 1 iulie 2016. Dar, în realitate, nu văd o diferență așa de mare, deoarece majoritatea acordului se aplică provizoriu de la începutul lui septembrie 2014. De atunci au trecut doi ani și cred că s-a acumulat o anume experiență. În primul rând, este important de înțeles că acordul nu este cel care oferă de la sine ceva, ci implementarea lui. Să luăm Zona de Liber Schimb Aprofundat și Cuprinzător (DCFTA). Să ne uităm la ultimii doi ani. De fapt, arată destul de bine. Ar putea arăta mai bine, sunt de acord, dar nu arată atât de rău. 64% din exporturile Moldovei ajung în Uniunea Europeană. Chiar și atunci când economia nu a dus-o foarte bine nici aici și nici în Uniunea Europeană, a existat o creștere absolută a acestor exporturi. După embargourile motivate politic ale Federației Ruse, s-a observat că DCFTA a oferit o supapă prin care s-a făcut o reorientare a exporturilor de fructe și legume spre Uniunea Europeană. Dar a fructelor și legumelor de o calitate mai bună, deoarece știm că toții că suntem o piață extrem de reglementată în privința standardelor și a altor lucruri. Și poate fi dificil să ajungi acolo, pentru că necesită investiții — aș spune că investițiile sunt mai mici decât ne-am fi așteptat—, o concentrare pe ambalare, standardizare, depozitarea la rece. Dar asta înseamnă că te conectezi la o economie modernă, la o economie agricolă modernă și devii mult mai competitiv pe scena mondială în ansamblu. Nu e vorba doar de exporturile în Uniunea Europeană, dar și în alte părți. Dacă îndeplinești standardele UE, înseamnă că îndeplinește orice standarde din lume care sunt obiective și care funcționează bine. A existat acest efect de modernizare. UE este cea mai mare sursă de investiții străine directe, deși, trebuie să spun că, din păcate, nivelul lor este mult prea jos.

Am deschis pentru Moldova cea mai mare și mai bogată piață din lume. Această țară este apropiată de Uniunea Europeană. Are o forță de muncă educată și de înaltă calitate. În plus, există o rezervă a acestei forțe de muncă ce lucrează în prezent în străinătate. Unii s-ar putea să își dorească să nu se mai întoarcă. Dar, de exemplu dacă ne uităm la anumite părți ale lumii, acele părți unde lucrează mai mulți oameni în construcții, ei probabil și-ar dori să revină pentru locuri de muncă potențial mai competitive și mai bine plătite în interiorul Republicii Moldova. Deși vorbim de un mediu nefinalizat — armonizarea legislativă este încă în desfășurare—, a existat o creștere a acestor schimburi. În același timp, se pot întâmpla mult mai multe lucruri. Ar trebui să fie o decizie foarte ușoară să investești în Moldova, date fiind localizarea și deschiderea pieței. Dar aici ajungem la chestiunea transformării: statul de drept, sistemul de justiție, corupția endemică, probleme care încă există. 


24.10.2016


Претворение ценностей в жизнь: трансформация партнерства  Интервью Посла Европейского Союза в Республике Молдова, Пиркки Тапиолы (VIdeo)
Почему партнерство с Республикой Молдова важно для Европы?

Мой первый ответ: Давайте посмотрим на карту. Мы – соседи. Республика Молдова находится рядом с Европейским Союзом. Она является соседом Румынии, т.е. находится в стратегически важном регионе, в регионе, где мы хотели бы видеть стабильность. При этом стабильность должна быть обеспечена путем создания этих функциональных ценностей, когда демократическое общество руководствуется верховенством закона, правилами функционирующей рыночной экономики, предоставляющей людям новые возможности, создающей новые рабочие места, чувство принадлежности граждан к обществу, т.к. они получают соответствующие права. Это и есть то, что обеспечивает устойчивую стабильность, и эта стабильность, естественно, является также важной для Европейского Союза.

Таким образом, если рассматривать наши интересы – и это было недавно заявлено в проект Европейской глобальной стратегии – наши интересы и наши ценности очень тесно взаимосвязаны.


 (VIDEO) EU and Moldova: Putting values into practice – a partnership in transformation
Interview with Ambassador Pirkka Tapiola, Head of EU Delegation to Moldova



18.07.2016

Vector European / TV Moldova:(VIDEO) Efectele migratiei. Interviu cu Pirkka Tapiola, ambasadorul UE in RM




  
04.07.2016

Pirkka Tapiola: „Cu cât mai apropiate devin relaţiile noastre, cu atât mai importantă devine necesitatea împărtășirii valorilor comune”/

 S-au împlinit doi ani de la semnarea Acordului de Asociere între Republica Moldova şi Uniunea Europeană. Guvernul de la Chişinău a anunţat că autorităţile ar fi îndeplinit aproape 70 la sută din angajamentele prevăzute în Acord, asumate într-o „foaie de parcurs” schiţată în februarie curent. Totuşi, pentru moment, din cauza scandalului din sistemul bancar, ajutoarele partenerilor de dezvoltare ai Republicii Moldova, între care şi Uniunea Europeană, rămân blocate.

Pirkka Tapiola: „Până în prezent, Acordul de Asociere semnat între Republica Moldova şi Uniunea Europeană a fost aplicat provizoriu şi cred că putem trage anumite concluzii de pe urma acestor doi ani: ce s-a realizat, care au fost aspectele pozitive şi la ce se poate lucra în continuare. Aş începe cu lucrurile bune care s-au făcut în această perioadă. Cel mai pozitiv efect al Acordului îl constituie creşterea volumului de comerţ între Uniunea Europeană şi Republica Moldova. Este o creştere relativă faţă de volumul total al comerţului pe care Republica Moldova îl are cu partenerii săi externi, subliniez că proporţia schimburilor comerciale între UE şi Republica Moldova este de 64 la sută. 

De asemenea, vorbim despre o creştere absolută a volumului comercial. Acest aspect este unul foarte important. În pofida faptului că economia naţională nu a crescut simţitor, atât din motive obiective interne, cât şi externe, noi am înregistrat o evoluţie pozitivă în relaţiile noastre comerciale. Acest aspect ţine de comerţ, însă Acordul de Asociere este mult mai larg şi presupune că părţile s-au angajat să-şi dezvolte relaţiile în baza unei asocieri politice şi integrări economice. Până la urmă, Acordul de Asociere reprezintă o „foaie de parcurs” al cărei scop este aducerea Republicii Moldova mai aproape de standardele europene, atât în chestiuni economice, fito-sanitare, de concurenţă corectă în afaceri, deci, condiţii care, unu, facilitează comerţul între Republica Moldova şi Uniunea Europeană şi, doi, oferă noi oportunităţi şi un mediu propice atât pentru cetăţenii moldoveni, cât şi pentru ţară. Armonizarea legislativă a început, au fost adoptate un şir de legi, iar unele deja sunt implementate, însă vom putea vorbi despre succesul Acordului de Asociere doar atunci când cetăţenii Republicii Moldova vor putea să se bucure de beneficiile acestuia. Trebuie să subliniem că am deschis pentru Dvs una din cele mai mari şi mai bogate pieţe de desfacere, această piaţă este la hotarul Republicii Moldova, deci, o infrastructură bună este asigurată, forţa de muncă este una de calitate, deci, Republica Moldova poate deveni una din primele ţări pentru investiţii străine şi care poate deveni competitivă. Însă în acest context trei lucruri sunt importante: sistemul de justiţie trebuie să funcţioneze într-o manieră independentă şi transparentă, nu trebuie să lăsaţi loc pentru corupţie dacă vreţi să atrageţi noi investiţii şi principiul asupra căruia trebuie să insistaţi este cultura statului de drept, pentru că dacă avem un stat de drept, toate reformele pe care vi le-aţi asumat vor fi duse la capăt şi vor funcţiona.”


 27.04.2016

Pirkka Tapiola: „De multe ori am văzut situații când un anumit interes personal a prevalat asupra intereselor naționale”

...Report.md: -Care, în opinia Dvs, sunt cele mai stringente probleme de pe agenda bilaterală Chișinău - Bruxelles ce necesită rezolvare în viitorul cel mai apropiat?Pirkka Tapiola: Cred că dacă te uiți la ambele concluzii - cele ale Consiliului UE și cele de pe Foaia de parcurs a Guvernului de la Chișinău - se vede foarte clar care sunt urgențele. Am observat că acordul cu FMI este foarte sus în acea listă. De fapt, acordul cu FMI este cheia ce ne-ar permite restabilirea anumitor părți foarte importante ale cooperării noastre. Un alt lucru foarte important ar fi implementarea politică a reformelor. Sunt necesare niște abordări proactive, direcționat spre Transnistria, spre încercarea de a construi o relație bazată pe încredere, de a fi mai aproape și mai constructivi în acest proces. (...) Am salutat crearea grupului de lucru între Parlamentul Republicii Moldova și Adunarea Populară a Autonomiei Găgăuze, însă grupul trebuie să lucreze. (...) Un alt subiect este încercarea de a diminua amploarea polarizării în societate, pentru că ea este o polarizare artificială. Oamenii pot vorbi limbi diferite, dar sunt oameni și au interese comune. Credem că este posibil să se construiască acel sentiment de viitor comun. Moldova are nevoie de pace în interiorul societății ca să poată merge mai departe....

....Report.md: -Care, în opinia Dvs, sunt cele mai stringente probleme de pe agenda bilaterală Chișinău - Bruxelles ce necesită rezolvare în viitorul cel mai apropiat?
Pirkka Tapiola: Cred că dacă te uiți la ambele concluzii - cele ale Consiliului UE și cele de pe Foaia de parcurs a Guvernului de la Chișinău - se vede foarte clar care sunt urgențele. Am observat că acordul cu FMI este foarte sus în acea listă. De fapt, acordul cu FMI este cheia ce ne-ar permite restabilirea anumitor părți foarte importante ale cooperării noastre. Un alt lucru foarte important ar fi implementarea politică a reformelor. Sunt necesare niște abordări proactive, direcționat spre Transnistria, spre încercarea de a construi o relație bazată pe încredere, de a fi mai aproape și mai constructivi în acest proces. (...) Am salutat crearea grupului de lucru între Parlamentul Republicii Moldova și Adunarea Populară a Autonomiei Găgăuze, însă grupul trebuie să lucreze. (...) Un alt subiect este încercarea de a diminua amploarea polarizării în societate, pentru că ea este o polarizare artificială. Oamenii pot vorbi limbi diferite, dar sunt oameni și au interese comune. Credem că este posibil să se construiască acel sentiment de viitor comun. Moldova are nevoie de pace în interiorul societății ca să poată merge mai departe.

Miniștrii de externe din UE au adoptat o rezoluție în care guvernului de la Chișinău i se cere să continue reformele. Rezoluția spune că executivul moldovean trebuie să dea prioritate depolitizării instituțiilor statului, să combată corupția sistemică, să reformeze administrația publice, și să facă mai eficiente și mai transparente finanțele publice.

16.02.2016

 Pirkka Tapiola: „Este un mesaj încurajator, însă este încurajator condiționat”

Europa Liberă: Mesajele, care vin de la Bruxelles, sunt destul de încurajatoare pentru Republica Moldova. Țara poate conta pe sprijinul Uniunii Europene atâta timp cât executivul de la Chișinău va demonstra că poate face adevărate reforme, pentru că deocamdată în societate lumea mai rămâne la ideea că aceste reforme sunt mimate și nu sunt adevărate. Ce rezultate ar trebui să demonstreze, să livreze guvernul de la Chișinău, pentru modernizarea societății și recâștigarea încrederii atât a cetățenilor statului, cât și a partenerilor din exterior?
Pirkka Tapiola: „Ați spus foarte corect: este un mesaj încurajator, însă este încurajator condiționat. În afară de aceasta, este un mesaj destul de dur, deoarece implică și foarte multe așteptări. Nu ține de fapt de atribuția noastră să susținem sau să nu susținem guvernul Republicii Moldova. Colaborarea noastră ține de relația cu cetățenii din Republica Moldova, iar guvernul este responsabil pentru a îndreptăți așteptările cetățenilor Republicii Moldova și a le asigura o viață mai bună. Este foarte important să se înțeleagă că e vorba despre o relație dintre Europa și oamenii din Republica Moldova. Cred că toată lumea este deja obosită de etichete, cum ar fi: pro-european, anti-european. Guvernul, în primul rând, trebuie să fie un guvern pro-Moldova. Dacă vă uitați atent peste lista de cerințe pe care le-am inclus noi în această rezoluție, veți vedea exact aceleaşi lucruri despre care vorbeam noi anterior, cum ar fi depolitizarea instituţiilor de stat, combaterea corupţiei, necesitatea promovării reformei administraţiei publice, rolul de supraveghere al Băncii Naţionale, al Comisiei pentru piaţa financiară, independenţa sistemului judecătoresc, independenţa sistemului de ocrotire a organelor de drept. Toate aceste condiționalități trebuie să fie aduse la realizare. De asemenea, o precondiţie este existenţa unui program cu Fondului Monetar Internaţional care oferă cadrul necesar pentru ca aceste cerințe să fie realizate şi nu doar în domeniile pe care le-am menţionat. Vorbim, de asemenea, şi despre sistemul bancar, sistemul financiar, modul în care sunt formate tarifele pentru energia electrică şi multe altele. Vorbind despre reformele de care ziceaţi dumneavoastră, toată asistenţa, tot sprijinul nostru va veni doar în cazul în care aceste cerințe vor fi realizate. Voi menţiona o idee repetată şi în adresa guvernului, cu mai multe ocazii: dacă vă uitaţi la prevederile Acordului de Asociere, este foarte simplu să bifaţi rubricile, să ziceţi că există legea cutare şi cutare, există regulamentul cutare şi cutare. Dar atâta timp cât nu există stat de drept, atâta timp cât nu avem supremaţia legii, toate chestiile acestea care se implementează cu ajutorul nostru nu vor face ca guvernul să livreze în adresa cetăţenilor rezultatele scontate.

,,,,
2015


25.11.2015

Pirkka Tapiola: „Am impresia că nu s-a înțeles exact ce înseamnă un Acord de Asociere cu UE și ce înseamnă acest Acord pentru R. Moldova și pentru relația UE - Moldova” 

Europa Liberă: Să pornim acest dialog de la relația moldo-comunitară. Cum vă explicați dumneavoastră că, după șase ani de guvernare pro-europeană, Republica Moldova dintr-un elev model al Parteneriatului Estic a ajuns să fie un stat captiv?

Pirkka Tapiola: „Să ne uităm mai degrabă la ce a făcut din Republica Moldova o istorie de succes, fiindcă astăzi Moldova beneficiază de tot ceea ce poate primi un stat în cadrul Parteneriatului Estic. Are un Acord de Asociere, are călătorii fără de vize și, a propos, pentru a oferi acest regim de călătorii, Republica Moldova a trebuit să facă reforme reale. De aceea aici nu voi fi deloc critic. Dar dacă ne uităm la Acordul de Asociere, de fapt este un cadru pentru reforme și acesta poate să devină funcțional doar prin implementare. Și dacă ne uităm la toate lucrurile realizate până acum, ele au fost reale și cu adevărat realizate. Însă eu  am impresia că nu s-a înțeles exact ce înseamnă un Acord de Asociere cu UE și ce înseamnă acest Acord pentru R. Moldova și pentru relația UE - Moldova.”



8.09.2015


Pirkka Tapiola: „Nu putem aplauda, atunci când nu e nimic de aplaudat în Moldova”



— UE a acordat până în prezent ajutor substanţial pentru reforma justiţiei, ce s-a schimbat?
— Am spus deja de multe ori că nu suntem mulţumiţi de reformă. Nu sunt expert în justiţie, dar nu trebuie să fii expert ca să vezi că lipseşte voinţa politică pentru schimbări reale în întreaga ţară. Am acordat asistenţă pentru reforme, acum vrem să vedem şi responsabilitatea beneficiarului.
— Şi donatorii, şi-au schimbat atitudinea?
— Cred că se vede că am devenit mai critici, aşa cum suntem prieteni şi parteneri ai Moldovei. Apreciem această ţară, vrem ca Moldova să înregistreze succese, dar nu suntem gata să aplaudăm atunci când nu e nimic de aplaudat. Suntem ca şi prietenul care spune cu tot curajul că ceva nu merge bine, atunci când nu e bine. Un prieten adevărat asta spune: – Stai puţin, poate iei o pauză de gândire, poate evaluezi pasul pe care vrei sa îl faci, ca să nu dai greş?
— Cum apreciaţi progresele în privinţa Acordului de Asociere a R. Moldova cu UE?
— În prezent suntem la mijlocul unei evaluări mai largi a procesului de implementare a Acordului de Asociere, şi vom avea o concluzie mai complexă în curând. Oricum, ceea ce vedem acum e o restanţă la capitolul deschidere faţă de investitori, investitorii mari rămân rezervaţi faţă de R. Moldova, şi asta înseamnă că nu e foarte degajat climatul financiar-economic. E adevărat că ultimul an agricol a fost complicat, cu alegeri, cu schimbări de guverne, şi climatul investiţional n-a fost foarte prietenos.
Există şi elemente care bucură. În special, exporturile agricole din Moldova către UE. E un proces în creştere. Standardele încă trebuie ajustate, dar suntem optimişti – agricultorii sunt activi şi interesaţi. Moldova are nevoie acum de o perioadă de acalmie şi stabilitate politică, pentru a permite implementarea acestor prevederi ale Acordului de Asociere.


17.09.2015

Pirkka Tapiola : În ce va consta activitatea procurorului din România în R. Moldova

Șeful Delegației Uniunii Europene la Chișinău, Pirkka Tapiola, susține că Mariana Alexandru, fost procuror al DNA din România, a fost selectată în cadrul proiectului „Suport pentru investigația preliminară, urmărirea penală și apărare”, finanțat de UE, în baza unui concurs, iar expertul se va afla în R. Moldova timp de 35 de zile.

În acest timp, expertul va asista Centrul Național Anticorupție, Procuratura Generală și alte instituții în procesul de examinare și verificare a dosarelor, va oferi consultanță tehnică și aviz juridic cu privire la fișierele procesate și va formula recomandări.

INTERVIU Pirkka Tapiola, șeful Delegației UE la Chișinău: “Nu există voință politică reală de a reforma sectorul Justiției”

54ed783fabfb5_78
Pirkka Tapiola, șeful Delegației Uniunii Europene în Republica Moldova, a comentat în cadrul unui interviu acordat portalului Anticorupție recentul anunț potrivit căruia UE a blocat sprijinul bugetar acordat țării noastre. Ambasadorul a precizat că această măsură nu este o pedeapsă și că decizia a fost luată în conformitate cu cerințele procedurale. Totodată, șeful Delegației UE și-a exprimat speranța că în scurt timp va fi formată o coaliție de guvernare, iar noul Executiv va ajunge la un acord cu Fondul Monetar Internațional, fapt care ar permite ca sprijinul bugetar să ajungă în Moldova. În context, diplomatul a spus că nu vede îmbunătățiri în sectorul Justiției. “Rămân multe de făcut pentru a spune că există un progres satisfăcător. Nu există nici o voință politică reală de a reforma acest sector strategic”, a punctat Pirkka Tapiola.
- See more at: http://anticoruptie.md/stiri/interviu-pirkka-tapiola-seful-delegatiei-ue-la-chisinau-nu-exista-vointa-politica-reala-de-a-reforma-sectorul-justitiei/#sthash.boP7MGXM.dpuf
16.07.2015


Pirkka Tapiola : “Nu există voință politică reală de a reforma sectorul Justiției”


Pirkka Tapiola, șeful Delegației Uniunii Europene în Republica Moldova, a comentat în cadrul unui interviu acordat portalului Anticorupție recentul anunț potrivit căruia UE a blocat sprijinul bugetar acordat țării noastre. Ambasadorul a precizat că această măsură nu este o pedeapsă și că decizia a fost luată în conformitate cu cerințele procedurale. Totodată, șeful Delegației UE și-a exprimat speranța că în scurt timp va fi formată o coaliție de guvernare, iar noul Executiv va ajunge la un acord cu Fondul Monetar Internațional, fapt care ar permite ca sprijinul bugetar să ajungă în Moldova. În context, diplomatul a spus că nu vede îmbunătățiri în sectorul Justiției. “Rămân multe de făcut pentru a spune că există un progres satisfăcător. Nu există nici o voință politică reală de a reforma acest sector strategic”, a punctat Pirkka Tapiola.

27.06.2015

Vector European / TV Moldova: Interviu cu Pirrka Tapiola, seful Delegatiei UE in RM la un an de la semnarea Acordului de Asociere cu UE.
(VIDEO) 




 
 04.05.2015

"Punți către Europa" Interviu cu șeful Delegației UE în Moldova, Pirkka Tapiola, la Realitatea TV
(VIDEO)




29.04.2015

Interviu cu Pirkka Tapiola, șeful Delegației Uniunii Europene în Republica Moldova, oferit pentru Moldova.ORG.

Cat de reală este posibilitatea ca UE să suspende finanțarea pentru Republica Moldova, daca reformele, cum ați menționat și dvs. cu alte ocazii, întârzie să apară?

Noi nu stopăm finanțarea, noi ne concentrăm cu precădere pe asistența tehnică, pe sfaturi, consultanță – pentru a ajuta Republica Moldova să facă față acestor reforme.

Am vorbit mai sus de asistența pentru fondul bugetar și trebuie să fac referire la premierul Gaburici care a solicitat inițierea dialogului cu FMI pentru un nou program.

Acum este foarte important ca această țintă să fie atinsă și să fie negociat un program cu FMI cu niște condiții clare. Am avut multe discuții cu premierul la acest subiect, am observat un nivel înalt de angajament în acest sens. Un program FMI implementat va aduce nivelul necesar pentru colaborarea noastră ulterioară cu Republica Moldova.


09.04.2015

Şeful Delegaţiei Uniunii Europene (UE) în Republica Moldova, Pirkka Tapiola, a fost invitatul  în cadrul ediţiei de, 9 aprilie, a emisiunii „Justiţie Echitabilă pentru Fiecare” de la Radio Moldova. Ambasadorul UE în Republica Moldova a vorbit despre succesele şi restanţele pe care le are ţara noastră la capitolul realizarea Strategiei de Reformare a Sectorului Justiţiei 2011- 2016 (SRSJ) şi care sunt sarcinile care stau în faţa autorităţilor de la Chişinău în acest sens.

UE susține financiar reforma justiției în Republica Moldova. Explicați-ne mecanismul de finanțare. Știm că vom primi 70 de milioane de euro pentru reforma justiției. Cum se transferă acești bani: eventual, în dependență de succese, insuccese? De necesități?

– Într-adevăr, acest aspect este strâns legat de performanțe. Într-adevăr, oferim 60 de milioane de euro ca suport bugetar și 10 milioane de euro ca asistență tehnică, astfel încât, în total, cifra se ridică la 70 de milioane de euro. Suportul bugetar urmează a fi transferat în patru rate sau tranșe. Prima tranșă a fost transferată în noiembrie 2013, a doua - în august 2014. Până în acest moment, au fost transferate 28,2 milioane de euro din totalul de 60 de milioane de euro posibili. Înainte de semnarea acordului de finanțare inițială, în care ne-am angajat să acordăm suport Guvernului Republicii Moldova pentru implementarea reformei justiției, am convenit cu Guvernul asupra unei  serii de condiții. În fiecare an, în Moldova vine o misiune de evaluare pentru a verifica dacă Guvernul a realizat obiectivele, a atins țintele stabilite pentru perioada respectivă și oferă o recomandare cu privire la cuantumul tranșei  respective care urmează să fie transferat. Pentru transferul celei de-a treia tranșe, condiționalitățile cheie sunt: adoptarea unei noi legi privind procuratura în deplină conformitate cu recomandările Comisiei de la Veneția a Consiliului Europei, ratificarea Protocolului 12 al Convenției Europene a Drepturilor Omului care interzice toate formele de discriminare, precum și implementarea noilor proceduri de selectare, promovare și transfer a judecătorilor, inclusiv introducerea evaluărilor de performanță periodice.

13.03.2015

Ce pârghii are Uniunea Europeană pentru a controla eficienţa banilor alocaţi de contribuabilii europeni în reformarea sectorului justiţiei din Republica Moldova?

- Noi evaluăm matricele de politici care sunt îndeplinite în baza programului nostru de sprijin bugetar şi efectuăm plăţile în strictă concordanţă cu reformele adoptate. Acesta este mecanismul de bază. Un alt element foarte important pe care îl luăm în calcul şi pe care îl monitorizăm cu atenţie este stabilitatea macroeconomică a ţării, deoarece programul de sprijin bugetar conţine două criterii-cheie: una din condiţii este dacă acele matrice de politici sunt îndeplinite, iar aici trebuie de menţionat că urmărim cu multă rigurozitate respectarea acestei condiţionalităţi. Al doilea criteriu ţine de procesul bugetar. Este vorba despre veniturile şi cheltuielile bugetare, de capacitatea de administrare transparentă a resurselor financiare alocate prin programul de sprijin bugetar, dacă sunt aceste resurse utilizate eficient. Analiza acestor două aspecte ne permite să fim siguri că suntem responsabili în faţa contribuabililor europeni. Este foarte important acest lucru, deoarece vorbim în permanenţă despre responsabilitate.

Şi atunci când, împreună cu factorii de decizie a Uniunii Europene, decidem în vederea alocării unei noi tranşe pentru Republica Moldova, îmi aduc aminte foarte bine de unde vin banii. Aceşti bani vin de la mamele singure, cu venituri mici care achită impozite, aceşti bani vin de la oamenii simpli. Nu sunt bani căzuţi din cer, sunt bani pe care cetăţenii europeni îi achită ca să ajute o altă ţară, ca să sprijine Uniunea Europeană în eforturile sale de a promova securitatea şi prosperitatea statelor din vecinătatea sa. Şi atunci mă întreb: acţiunile pe care le întreprind, combinate cu deciziile pe care le adoptăm în utilizarea acestor fonduri băneşti, corespund oare aşteptărilor şi-i asigură oare pe contribuabilii europeni, care îşi dau acordul benevol pentru sprijinul oferit altei ţări, sunt aceşti bani cheltuiţi responsabil? Iată deci care sunt întrebările pe care mi le pun zilnic.

Din interviul acordat Moldova Curată

25.02.2015

...lupta împotriva corupţiei trebuie să rămână o prioritate pentru Republica Moldova. Haideţi să aruncăm o privire la Acordul de Asociere cu UE. Noi deschidem piaţa UE pentru Republica Moldova. Este cea mai mare şi cea mai bogată piaţă din lume. Acest lucru poate crea nişte oportunităţi şi pentru ca acestea să fie valorificate avem nevoie de investitori atât străini, cât şi locali. În cazul în care corupţia nu va fi contracarată, aceşti investitori nu vor veni pentru că nu vor găsi un climat investiţional care i-ar atrage. Suplimentar, trebuie să analizăm societatea şi felul în care aceasta se maturizează. Cred că oamenii din această regiune nu vor mai accepta corupţia în felul în care a fost acceptată anterior. Din acest motiv, pentru interesul ţării, cred că partidele trebuie să găsească soluţia să lupte cu acest flagel. Nu există o altă cale. În context, pentru că aţi menţionat despre autorităţile locale şi cele centrale, vrem să vedem reforma administraţiei publice promovată şi pusă în funcţiune. În acest sens, ajutăm să fie elaborată o strategie pentru reforma respectivă


2014

28.12.2014

EuroDicţionar (cu Pirkka Tapiola)













 25.04.2014

  Din interviul acordat Timpul.md


Pirkka Tapiola: „În contextul situaţiei instabile din regiune, noi dorim să sprijinim R. Moldova”

Discuţii cu diplomatul european despre R. Moldova în contextul evenimentelor din Ucraina.

-S-a schimbat cumva atitudinea Uniunii Europene față de R. Moldova în contextul evenimentelor din Ucraina?

- În primul rând, vreau să menționez că politica noastră față de R. Moldova a fost clară tot timpul. Ne apropiem deja de anularea vizelor pentru cetățenii moldoveni, lucru care se va întâmpla pe 28 aprilie. Decizia a fost luată nu din cauza evenimentelor din Ucraina, ci datorită reformelor care au avut loc aici. Pe de altă parte, noi ne dăm seama de situația tensionată din regiune. Prin urmare, înțelegem că trebuie să lucrăm mai mult asupra reformelor și relațiilor bilaterale. Chișinăul este vizitat de oficiali europeni, se întreprind multe acțiuni. Noi am dublat eforturile noastre și am reușit să ducem până la capăt procedurile tehnice. Putem să ne așteptăm, așa cum a fost anunțat de Consiliul  UE, la semnarea Acordului de Asociere, inclusiv acordul privind Zona de Liber Schimb Aprofundat și Cuprinzător (ZLSAC)


24.03.2014

КП - Раз уж мы заговорили о честности. И евроскептики говорят, что по отношению к Молдове Европа, мягко говоря, лукавит! Самый главный риск - при открытии рынков между Молдовой и странами ЕС. Европейские рынки убьют молдавского производителя. Нам нужно этого бояться?
-
Пиркка Тапиола: Нет. Это один из самых распространенных мифов. Я бы не хотел думать меркантильно. Конечно, Европу интересуют новые рынки. Но это не является самой важной целью. Мы осуществляем свою стратегию безопасности, особенно, если мы говорим о соседстве. Нам нужны на границах страны, где существует хорошее управление, демократия, правовое государство, где есть рыночная экономика, где проводится борьба с коррупцией. Европе выгоднее, чтобы Молдова была процветающей страной, а не бедной соседкой, куда можно отправлять дешевые товары. К тому же изначально договор асимметричный. Мы открываем наши рынки для молдавских производителей. Они имеют с первого дня возможность экспортировать свои товары в страны ЕС. Да, есть определенные стандарты...

 04.02.2014

UE susţine Moldova în continuarea eforturilor depuse pentru reformare şi modernizare în următorii ani: Interviu oferit ENPI Centre

Care sunt trei domenii prioritare de cooperare în ţara Dumneavoastră în noua perioadă de programe 2014-2020?
 
Relaţiile dintre UE şi Moldova au fost ghidate de Acordul de Cooperare şi Parteneriat şi de Planul de Acțiuni al Politicii Europene de Vecinătate (PEV). Acum, acestea vor fi înlocuite de Acordul de Asociere RM-UE (AA), inclusiv de Zona de Liber Schimb Aprofundat şi Cuprinzător (ZLSAC) şi de Agenda Acordului de Asociere. Asistenţa care urmează să fie furnizată, în timpul perioadei de programe 2014-2020, este sincronizată cu priorităţile şi obiectivele stabilite în noile Acorduri.

Prin urmare, trei domenii prioritare principale de cooperare, se concentrează pe Reforma Poliţiei, Reforma Administraţiei Publice, Agricultură şi Dezvoltare Rurală. Aceste priorităţi ar trebui să permită Moldovei să continue eforturile de modernizare și reformă inițiate, contribuind astfel la apropierea de UE..

 Aceste sectoare de intervenţie extind suportul oferit de Instrumentul European de Vecinătate şi Parteneriat (IEVP - predecesor al IEV) 2007-2013, în special în ceea  privește asistența permanentă oferită pentru reformele  din Sectorul Justiției, Managementul Finanțelor Publice, Dezvoltare Rurală şi Regională şi consolidarea capacităţilor instituţionale ale administraţiei publice centrale. Acestea sunt domenii în care Delegaţia UE a efectuat o expertiză semnificativă şi la care poate cu adevărat adăuga valoare.

 
13.01.2014
 Care este agenda Delegației UE la Chișinău pentru acest an?

- Am venit încoace cu câteva obiective, care nu cred că se vor schimba prea curând, pentru că sunt obiective pe termen lung. Unul este de a susține transformarea economică, socială, democratică a RM. Scopul nostru este de a avea parteneri vecini, care să fie bine guvernați, cu stat de drept, cu o democrație consolidată și cu o economie de piață funcțională și o țară care se modernizează, care va deveni mai prosperă și mai competitivă. Este prioritatea mea să sprijin acest proces de tranziție, care este foarte important în cadrul vectorului european, deoarece calitatea relațiilor RM-UE este direct proporțională cu calitatea și profunzimea reformelor din RM.          

2013


12.12.2013                                                          

Pirkka Tapiola: În drumul spre modernizarea ţării nu pot să existe scurtături 

  Excelenţă, cum vedeţi Dvs evoluţia raporturilor moldo-comunitare în perioada post Vilnius. Parafarea acordului de asociere, prea zgomotoasă pentru o procedură tehnică nu este nici pe departe o realizare împlinită a ţării noastre. Trebuie semnat acordul iar pentru a ajunge la acel nivel există unele condiţii clare ale UE. Acestea se rezumă la lupta autorităţilor cu corupţia. Puteţi conchide din ceia ce fac autorităţile noastre că sunt bine intenţionate în acest sens?


În primul rând, vreau să zic că relaţiile, la fel ca şi până la Vilnius rămân excelente. Şi nu aş numi parafarea acestor acorduri prea zgomotoasă. Mai degrabă aş numi-o importantă pentru că i s-a acordat atenţia cuvenită. Dacă ne uităm la viteza cu care s-au purtat negocierile şi angajamentul autorităţilor moldoveneşti pentru a realiza un proces de negocieri rapid şi calitativ, chiar este o realizare. Şi nu am văzut un alt stat membru al Parteneriatului Estic care să fi negociat acest acord cu o aşa viteză.  Nu sunt de acord nici cu afirmaţia că UE impune Republicii Moldova unele condiţii pentru semnare. Ne pregătim pentru semnarea acestui acord în cadrul valabilităţii mandatului actual al Comisiei Europene. Dar mai sunt lucruri tehnice care mai trebuie făcute de genul traducerilor, respectiv noi aşteptăm să ajungem acolo la începutul toamnei viitoare. De ce este necesară implementarea acestui acord în Republica Moldova? Deoarece el reprezintă un cadru complet pentru reforme şi, pe de altă parte, implementarea deplină a lui va oferi ţării mai multe oportunităţi, o deschidere mai bună către piaţa Uniunii Europene, va permite modernizarea ţării, ridicarea standardelor de viaţă, crearea de noi locuri de muncă etc. Lupta împotriva corupţiei este un moment foarte important al acestui proces şi acest lucru a fost menţionat expres de către Primul Ministru. Iar în baza celor spuse atât de către Prim Ministru cât şi de alţi miniştri, chiar se simte voinţă politică de a lupta cu corupţia.  Cu toate acestea, să lupţi cu corupţia într-o ţară în tranziţie niciodată nu este simplu. În sensul acesta, Guvernul chiar se confruntă cu provocări incredibile. Noi, evident vom fi alături pentru a susţine acest proces.....

...Pentru mine, următorul pas logic (cunoaştem despre aspiraţiile de aderare ale R. Moldova)  ar fi implementarea reformelor, implementarea acordurilor, consolidarea climatului investiţional, locuri de muncă mai multe şi mai bune aici acasă. Prin aceasta te apropii de standardele europene şi oferi un viitor mai bun aici acasă pentru cetăţeni iar progresia logică a relaţiilor va urma de aici.  ...
18.11.2013

Seful Delegatiei Uniunii Europene la Chisinau, Pirkka Tapiola - invitatul emisiunii “In PROfunziume"

VIDEO 

21.10.2013
  
Пиркка Тапиола: „Приднестровье мы рассматриваем как часть Республики Молдова”: Интервью радио Свободная Европа
 
 08.10.2013

Пиркка Тапиола: «Мы здесь не играем в геополитические игры»

 Din interviul acordat Kommersant.md
  — Для вас не секрет, что в Молдове растет евроскептицизм. Одна из причин — нечистоплотность власти, ее ошибки и осознанные нарушения. Можно ли в таких условиях исправить ситуацию?

 — Нужно четко понимать, говорим ли мы о евроскептицизме из-за того, что ожидания людей не полностью оправдались или этот евроскептицизм связан с тем, что европейская модель неконкурентоспособна. Даже во время экономического кризиса, из которого мы сейчас постепенно выходим, экономика ЕС оказалась самой сильной и стабильной в мире. Уровень жизни в ЕС высок. Уровень защиты прав человека, социального обеспечения и эффективности судебной системы у нас самый высокий, как и уровень участия граждан в политической и социальной жизни стран ЕС. Так что мы должны больше говорить о том, что на практике означают европейские ценности. Очень часто — и внутри ЕС иногда тоже возникает такая проблема — люди винят в своих разочарованиях Евросоюз. Я уверен, что возможности, которые открывает перед людьми европейская модель развития,— огромны. Но для того, чтобы ими воспользоваться, нужно, чтобы политическая элита действительно работала на эти приоритеты. И на гражданах тоже лежит большая ответственность. В обществе, которое движется к более демократичной и современной политической системе, разочарования неизбежны.


25.09.2013


Din interviul acordat emisiunii Sinteze şi Dezbateri de Politică Externă,  produs al Asociaţiei pentru Politică Externă, în parteneriat cu Friedrich-Ebert-Stiftung (FES)
Pirkka Tapiola: Am preluat mandatul în momentul în care relațiile dintre Uniunea Europeană și Republica Moldova devin din ce în ce mai apropiate, aceste relații fiind extrem de bune. În multe privințe Republica Moldova este lider al inițiativei Parteneriatului Estic – este vorba atât despre viteza cu care s-a negociat Acordul de Asociere, cât și despre ritmul reformelor realizate în cadrul Planului pentru liberalizarea regimului de vize, dar și despre relațiile noastre pe ansamblu.

Pornind de la această constatare și referindu-mă la cele mai importante priorități pe care mi le-am formulat pentru următorii ani, aș putea spune că sunt trei lucruri mari pe care aș vrea să le realizez.
Prima prioritate este de a susține și impulsiona progresele pe care le derulăm în prezent – asocierea politică și integrarea economică. Următorul pas va fi să inițiem adoptarea Acordului de Asociere și Acordului de Liber Schimb la Vilnius și apoi să avansăm către o cât mai rapidă semnare a acestor documente. La fel, sper să avansăm pe liberalizarea regimului de vize. Deci, prima prioritate ar fi clarificarea unor chestiuni structurale în relațiile noastre.
Cea de a doua prioritate este strâns legată de prima. Aceste acorduri despre care am vorbit mai sus pot aduce foarte multe beneficii cetățenilor moldoveni, la fel ca și dezvoltării politice, economice și sociale a țării. Dar numai în cazul în care aceste acorduri vor fi implementate plenar. Iată de ce pentru mine cea de a doua prioritate este de a lucra împreună cu Guvernul moldovean – și știu că anul viitor vor fi alegeri, deci suntem dispuși să lucrăm cu oricare Guvern care va veni – pentru implementarea completă a agendei de reforme convenite de comun acord. Și acest obiectiv vizează probleme pornind de la cultura politică care implică consolidarea democrației, reforma justiției, rolul procurorului general, mergând până la reforme importante cerute de Acordul de Liber Schimb, sau transformări care vizează capacitățile administrației publice locale. Dezvoltarea rurală și problemele de mediu trebuie să fie incluse în programele de reformă și trebuie să ne asigurăm că sunt implementate în totalitate. Sunt reforme care, odată realizate, vor face ca Acordurile pe care le semnăm să fie complet implementate, în așa fel încât oamenii din Republica Moldova să poată cu adevărat beneficia de înțelegerile noastre comune.
Cea de a treia prioritate, una la fel de importantă ca și celelalte, este conflictul transnistrean. Lucrul pe direcția obținerii unei soluții sustenabile, a construirii unor punți de încredere dintre cele două maluri ale Nistrului este o prioritate extrem de importantă pentru noi toți.Succesul agendei de reforme a Republicii Moldova va determina atractivitatea ideii de reunificare pentru locuitorii din Transnistria.

 24.09.2013

... Sunt aici pentru a sprijini intensificarea relaţiilor dintre Moldova şi UEDin interviul acordat   Moldova .org
Moldova.ORG: Fiind la început de drum în Moldova, care vă sunt obiectivele pe termen scurt şi mediu?
 Pirkka Tapiola: Obiectivele mele sunt foarte clare. Întâi de toate sunt aici pentru a sprijini intensificarea relaţiilor dintre Moldova şi UE. Dar mi-aş dori să dezvolt un pic acest concept, deoarece avem multe provocări înainte care se referă la procesul de tranziţie al societăţii. Suntem pe calea integrării europene prin asociere politică şi integrare economică. Despre asta este Ascordul de Asociere şi Acordul de Liber Schimb.
 Acestea sunt instrumente de a depăşi relele practici sau dificultăţi din trecut şi de a privi spre o societate nouă şi mai europeană. Este nevoie de a lucra la reforma justiţiei şi a administraţiei politice. Trebuie să ajutăm la schimbarea culturii politice infestate de Est, într-o cultură politică inclusivă, care se referă la societate şi oameni; trebuie să consolidăm societatea civilă, precum şi se examineze [calitatea] businessului şi a climatului investiţional. Toate aceste aspecte sunt fundamentale pentru o societate modernă. Aceste îmi sunt priorităţile.
 La finalul mandatului meu de patru ani vreau să văd că ne situăm pe o altă poziţie decât cea pe care ne aflăm acum. Dar pe lângă acestea mai există o prioritate care este la fel de mare precum cele menţionate. Este vorba despre conflictul transnistrean prin consolidarea încrederii dintre cele două maluri, precum şi identificarea unei soluţii sustenabile care să fie în folosul locuitorilor de pe ambele maluri [ale Nistrului].
Vrem să le aducem mai multe oportunităţi atât în societatea în care locuiesc, cât şi prin respectarea integrităţii teritoriale a Republicii Moldova acordând un statut special Transnistriei.
  
Informatii suplimentare

Delegaţia UE în Republica Moldova
Noul şef al Delegaţiei UE în Moldova, ambasadorul Pirkka Tapani Tapiola, şi-a început activitatea 
Cunoaşteţi noul şef al Delegaţiei UE în Moldova
Twitter@PirkkaTapiola
Twitter