Faceți căutări pe acest blog

BV - Dialoguri europene/ Radio Europa Liberă - Ianuarie - martie 2018


Interviuri, comentarii, opinii


Arhiva 2012-2017



19.02.2018

Atâta timp cât lucrurile nu vor fi așezate într-o matcă democratică (...), Republica Moldova va fi marginală”: Un interviu cu europarlamentarul român Cristian Preda.


Cristian Preda, europarlamentar român, membru al Partidului Popular European, sugerează că guvernul de la Chişinău e puţin credibil şi că Republica Moldova se află într-o situaţie dificilă. El spune că Parlamentul European va ţine cont îndeosebi de concluziile Comisiei de la Veneţia pentru a oferi urmatoarea tranşă de credit.

Europa Liberă: Eu am reținut și ceea ce spunea șeful Delegației Uniunii Europene la Chișinău că ar fi important în acest an electoral în Republica Moldova să fie respectate standardele democrației, dar așa cum spune demnitarul de la Bruxelles, Uniunea Europeană va fi gata să dea bani Moldovei, dacă autoritățile vor demonstra că-și respectă angajamentele, că această susținere financiară a UE va depinde și de cum decurge procesul de descoperire a vinovaților de furtul miliardului și s-a referit încă la un șir de alte probleme ale țării.
Cristian Preda: „Da, e adevărat, e în interesul Republicii Moldova, e în interesul cetățenilor săi să clarifice astfel de mari dosare de corupție; asta se întâmplă în oricare țară europeană și în România vedeți că au fost trimiși în închisoare foști premieri, miniștri, responsabili politici, se confiscă averile dobândite ilegal și se face dreptate. E un proces absolut normal într-o cultură a statului de drept și, repet, nu e vorba de impunerea unor standarde din afară care să fie, nu știu, semnul unui imperialism al Uniunii Europene sau al României, cum mai spun unii apucați; e vorba, pur și simplu, de interesul public. Banii publici nu sunt o pușculiță din care își trag averi cei care ajung o vreme în demnități publice. Banii publici trebuie folosiți în interesul cetățenilor – pentru școală, pentru sănătate, pentru drumuri bune, pentru aer curat ș.a.m.d. Sunt politici publice consacrate în acest moment în Uniunea Europeană. Cred că și cetățenii din Republica Moldova ca oricare alt cetățean european merită toate aceste lucruri, iar interesul politicienilor acesta trebuie să fie, nu interesul îmbogățirii personale prin rețelele astea de influență și prin furturi colosale cum este acest deja celebru caz al furtului miliardului.”...

 ...Europa Liberă: Eu am mai auzit mai multe voci din rândul guvernării care spuneau că în 2019, pe când România va prelua președinția la Uniunea Europeană, Moldova ar avea șansa sau posibilitatea să meargă cu acest dosar la Bruxelles și să ceară această perspectivă de aderare la Uniunea Europeană. Dvs. ați scris în presa română, am citit în weekend, cine intră în UE după ce pleacă britanicii, dar nu ați făcut trimitere la Republica Moldova.
Cristian Preda: „Pentru că Moldova nu și-a mai exprimat această dorință, acest deziderat. Sigur că ar fi frumos ca, în timpul președinției românești a Consiliului Uniunii Europene, să avem un asemenea gest venit de la Chișinău. Asta nu înseamnă că automat dosarul este acceptat, e nevoie, dincolo de primirea lui formală, de negocierea cu celelalte capitale din Uniunea Europeană, căci faptul că ești președinte nu înseamnă că decizi de capul tău în afara celorlalte capitale. Deci, dacă Moldova are de gând ca în prima parte a anului 2019 să depună o asemenea candidatură, trebuia să fi început demult discuțiile cu toate cele 27 de capitale, exceptând Bucureștiul care, se știe, e oricum favorabil și să convingă fiecare capitală în parte de importanța unui asemenea gest și de fundamentul unei asemenea solicitări. Repet, ar fi admirabil, să sperăm că e posibil și că acei care spun astăzi acest lucru, nu uită mâine ce au vorbit.”


15.02.2018

Avem exporturi  spre Uniunea Europeană mai mari ca înainte: Interviu cu directorul Agenţiei Naţionalepentru Siguranţa Alimentelor Gheorghe Gaberi

Avem exporturi și spre Uniunea Europeană mai mari ca înainte vreo 4.000 de tone pentru procesare, vreo două mii și ceva de tone pentru consum în stare proaspătă, dar s-a mărit. La prune noi am ajuns la 20 de mii de tone în Uniunea Europeană, s-a mărit la struguri; am valorificat dublu cota care ni s-a dat, noi am exportat încă 10 mii de tone supracotă cu taxe vamale plătite în Uniunea Europeană. S-a schimbat geografia exporturilor și chiar avem o creștere. La struguri de masă am ajuns la cifra de 80 de mii; anul trecut era sub 60, dar anul curent am avut sporiri, majorări serioase de exporturi și la fructele procesate, și la miez de nucă, nuci în coajă.”

 
 08.02.2018


Paul Ivan: „E foarte important să se înțeleagă că există foarte multă seriozitate în privința cererii de aplicare reală a măsurilor” Interviu cu Europa Liberă, Paul Ivan, analist senior la European Policy Centre de la Bruxelles,

După prima vizită al Bruxelles în calitate de vicepremier pentru integrare europeană, Iurie Leancă a declarat că speră ca prima tranșă din creditul macrofinanciar de 100 de milioane de euro din partea UE să fie plătită în luna martie. Tot în luna martie, Comisia de la Veneţia urmează să spună dacă guvernul de la Chişinău respectă sau nu democrația la implementarea noului sistem electoral mixt, adoptat intempestiv vara trecută şi care a cauzat amânarea eliberării banilor din partea UE. Într-un interviu cu Europa Liberă, Paul Ivan, analist senior la European Policy Centre de la Bruxelles, a spus că amânarea ajutorului este consecinţă a luării, la Chişinău, a unor măsuri ce nu respectă principiile europene. „Nu poţi să faci ceva şi apoi să speri că în exterior totul va depinde de cum comunici sau de firmele de lobby pe care le angajezi”, a mai spus an analistul român.

02.02.2018

Lilia Zaharia: „Ne-am propus ca scop major să le vorbim oamenilor de la sate despre cum să distingă o ştire falsă de una adevărată, să-i alfabetizăm...”: Interviul  cu jurnalista API despre campanie de combatere a dezinformării și știrilor false.

Ştirile false sunt o problemă nu doar pentru Moldova, dar și pentru democrațiile consacrate, precum Uniunea Europeană și Statele Unite. Recent, Asociaţia Presei Independente (API) din Moldova a lansat un nou proiect, susţinut de UE, care are drept scop să diminueze efectele manipulării şi a informaţiilor false. Cum poate fi combătută dezinformarea? Prin educarea consumatorilor, sunt convinşi autorii proiectului. Ei îşi propun să extindă în fiecare regiune a ţării cunoscuta campanie Stop Fals!, dar şi să informeze locuitorii din aproximativ 150 de sate și comune din țară cum să separe „grâul din neghină” şi să se protejeze de informațiile false și de propaganda externă şi internă.
01.02.2018

Siegfried Mureșan: „Banii vor veni când autoritățile de la Chișinău vor fi îndeplinit condițiile”:  Interviu cu europarlamentarul român Siegfried Mureșan

Europa Liberă: Domnule Mureșan, Dvs. ați spus ceva mai devreme și ați amintit despre asistența financiară care-i este acordată Republicii Moldova în afara acestor 100 de milioane de euro. Dvs. știți cum se folosesc fondurile europene în Moldova, aveți o monitorizare, cunoașteți situația din primă sursă?
Siegfried Mureșan: „Cele mai bune monitorizări pe care noi în Parlamentul European le avem sunt cele ale Curții Europene de Conturi, care în cuvinte scurte ne spune așa: „Rezultatele care s-ar putea obține de pe urma cheltuirii fondurilor europene în Republica Moldova ar putea fi mai bune, s-ar putea obține mai mult pe fiecare euro-fond european nerambursabil cheltuit în Republica Moldova”.
Și atunci, eu am decis la sfârșitul anului 2017 să propun în Parlamentul European ca o delegație a Comisiei pentru bugete a Parlamentului European să vină în Republica Moldova cu exact acest scop – să evaluăm modul în care fondurile europene sunt cheltuite în Republica Moldova, impactul pe care acestea îl au asupra vieții oamenilor și să căutăm modalități de îmbunătățire a eficienței utilizării fondurilor europene. Am făcut aceastăpropunere în Parlamentul European anul trecut și vă anunț acum în premieră că Comisia pentru bugete a Parlamentului European a dat curs propunerii mele și va vizita Republica Moldova în prima parte a lunii aprilie.
În perioada 3-6 aprilie o delegație a Comisiei pentru bugete a Parlamentului European se va afla în Republica Moldova exact cu acest scop – să vedem cum sunt folosite fondurile europene, cât rămâne pentru oameni și cum putem face să rămână mai mult pentru oameni. Ne vom întâlni cu oameni politici, cu colegi parlamentari, cu Guvernul, cu autorități publice, dar vom merge și în țară. Nu vom rămâne doar în Chișinău, vom merge în țară, vom discuta cu beneficiarii de fonduri europene, cu oameni care au aplicat pentru finanțări și au reușit să construiască ceva, cu oameni care au aplicat fără succes pentru finanțări. Tocmai venim și rămânem așa mult – patru zile – tocmai pentru a ne face o imagine completă privind cheltuirea fondurilor europene în Republica Moldova. Este cel mai amplu demers de până acum pe care Parlamentul European l-a făcut legat de cheltuirea de fonduri europene în Republica Moldova.”


29.01.2018

Rosian Vasiloi: „Rapoartele misiunii EUBAM arată că segmentul nistrean este unul cu cele mai multe cazuri de activități ilegale”: Un interviu cu expertul institutului IDIS Viitorul Rosian Vasiloi.p despre misiunea EUBAM.

Misiunea EUBAM de monitorizare a frontierei moldo-ucrainene de către vameși din Uniunea Europeană a anunțat că se va extinde cu încă trei ani, iar o prioritate a noului mandat va fi sprijinirea controlul mixt moldo-ucrainean la toate punctele de frontieră. Corespondenta Europei Libere a stat de vorbă cu expertul institutului IDIS Viitorul pe probleme de securitate, 


Europa Liberă: Cum vedeți evoluția acestui control transfrontalier? Care vor fi următorii pași?
Rosian Vasiloi: „Următorii pași sunt ca noi până la sfârșitul acestui an cel puțin să fim prezenți în punctele de trecere cu statut internațional pe segmentul transnistrean și dezvoltarea patrulării comune a frontierei „verzi” a acestui segment cu toate capacitățile de ordin organizatoric și logistic. Eu sper că autoritățile vor găsi sursele financiare necesare pentru a închide această întrebare pe parcursul acestui an pentru totdeauna. Iarăși, este un an electoral și în cazul în care la sfârșitul anului vor veni forțe care nu au orientarea spre Uniunea Europeană ne putem trezi cu anumite surprize, inclusiv și ca reacții din partea autorităților din Ucraina, dar și aș putea eu estima – retragerea în mod unilateral din acest control comun din partea autorităților Republicii Moldova.”




 25.01.2018

 Iurie Leancă: UE esteste profund interesată în transformarea țării noastre într-o zonă de prosperitate:




Vicepremierul pentru integrarea europeană despre dialogul cu Bruxellesul

Fostul premier, fost ministru de externe Iurie Leancă ocupă de curând postul de vicepremier cu integrarea europeană. El a făcut chiar prima vizită în această calitate la Bruxelles săptămâna aceasta.

Europa Liberă: S-ar părea că Moldova rămâne pe agenda Uniunii Europene. Rămâne în ce măsură – doar pentru a vă cere și mai insistent să continuați reformele, să duceți la bun sfârșit această modernizare a țării? Ce să se întâmple în această relație moldo-comunitară, dle Leancă?
Iurie Leancă: „Nu se pune problema – rămâne sau nu mai rămâne? Moldova nicăieri nu va pleca, va rămâne mereu pe agenda Uniunii Europene din simplul motiv că suntem țară vecină. Dar nu e doar acest motiv pentru care Uniunea europeană nu doar că urmărește evoluțiile din Republica Moldova, dar și este profund interesată în transformarea țării noastre într-o zonă previzibilă, într-o zonă de prosperitate și într-o zonă unde funcționează valorile care și-au demonstrat eficiența în spațiul vechi democratic, așa încât discuțiile pe care le-am avut atât cu membrii Comisiei Europene, cât și cu parlamentari europeni, cât și cu demnitari din cadrul Comisiei, cei care formulează agenda comisarilor, cei care vin cu sfaturi și cunosc situația din Republica Moldova, și asta ne arată că Uniunea Europeană este la fel de interesată. Altceva este că m-ați întrebat dacă insistă și mai mult pe procesul de modernizare. De fapt, obiectivul vizitei mele la Bruxelles a fost nu doar să ascult; în linii mari eu știu care este, și cunoaștem cu toții poziția Uniunii Europene pe domeniile-cheie de reforme din Republica Moldova, dar am mers să vorbesc despre ce se întâmplă în Republica Moldova și care sunt obiectivele pe termen scurt, în primul rând, ale Guvernului reînnoit. Deci, am vorbit despre aceste obiective, i-am informat care este aproximativ calendarul
pe tot ce înseamnă reforma justiției, operaționalizarea Agenției Naționale de Integritate, pe procesul care acum urmează să fie imediat inițiat de recrutare a inspectorilor de integritate, am vorbit despre sistemul bancar și, în mod special, în ce fază ne aflăm cu investigația bancară, am vorbit despre necesitatea unei comunicări mult mai intense, așa cum am avut-o cu altă ocazie…”


17.01.2018

Subcomisia pentru conflictele între statele membre ale Consiliului Europei, care este parte a Comisiei de Monitorizare a APCE s-a întrunit ieri cu uşile închise, la Paris. Unicul subiect pe agendă a fost „Dimensiunea politică a procesului de reglementare transnistreană”. Mandatul subcomisiei este unul consultativ şi nu face parte din procesul oficial de negocieri. Șeful fractiunii parlamentare PD, Marian Lupu, vorbeşte despre perspectivele avansării dialogului dintre Chişinău şi Tiraspol.

Marian Lupu:... „Există un format, care a fost creat special pentru procesul de negocieri. Unul fără de alternativă. Este binecunoscutul format „5+2”, care încorporează de altfel cei mai importanți jucători, să spun așa, geopolitici pe plan mondial, inclusiv Uniunea Europeană, Statele Unite, Federația Rusă, Ucraina, OSCE. Deci, de altfel, sunt acele forțe de care într-o măsură poate chiar mai mare decât măsura în care ar putea să contribuie la soluționarea acestei probleme Chișinăul și Tiraspolul au influență directă și o pondere foarte importantă, o pondere mare.....
...Formatul „5+2” este un format mult mai larg, mult mai reprezentativ, care, de fapt, implică și marile puteri geopolitice, marile forțe geopolitice, care au interes în această regiune și au, da, admitem, fiecare interesul său, viziunea sa în un model sau alt model de soluționare a acestei probleme.
Cert este că atât UE, cât și SUA, cât și țările din regiune, țările vecine – Ucraina, România – au mare interes de rezolvarea acestei probleme, fiindcă, repet, nu e vorba de o problemă care ține de resurse umane sau resurse economice, sau naturale, este o problemă care atinge securitatea, aspectul de securitate în regiune. Este o problemă care, dacă rămâne a fi nesoluționată, are premise și, haideți să recunoaștem acest lucru, anumite condiții politice să genereze mari probleme de securitate și instabilitate pentru întreaga regiune și de ce nu?, pentru întreaga Europă, fiindcă vorbim de o zonă în preajma graniței Uniunii Europene. Pe acest motiv, faptul că reprezentanții și Federației Ruse, și SUA, și Uniunii Europene, și altor părți implicate în acest format sunt la masa de negocieri este un lucru absolut firesc, unul absolut necesar și unul benefic.”


Europa Liberă: Dvs. știți prea bine că atât Estul, cât și Vestul deseori au sugerat guvernării de la Chișinău că, în primul rând, trebuie să existe un consens între cele două părți – Chișinău și Tiraspol. Negociatorii-șefi, dar și puterea politică trebuie să cadă de acord asupra soluționării mai multor probleme. De ce nu se deschide coșul politic, cel care prevede elaborarea și oferirea unui statut regiunii transnistrene?
Ion Leahu: „Partenerii noștri europeni așteaptă de la noi pașii decisivi. Și în momentul în care Chișinăul ar fi spus în mod categoric că, ori discutăm problemele incluse în coșul trei, problemele politice, problemele ce vizează statutul Transnistriei în cadrul Republicii Moldova, ori în genere nu discutăm nimic, probabil că atitudinea ar fi fost alta.
Din moment ce Chișinăul a acceptat patinarea pe calea aceasta de soluționare a unor probleme mici, mai puțin importante, așa-numiții pași mici care în fond, de zeci de ori probabil am spus, inclusiv și aici, la microfonul acesta, ele nu au nimic cu reglementarea, cu identificarea soluțiilor pentru găsirea acestui statut al Transnistriei. Toți au acceptat. Vreți voi așa, și nouă ni-i foarte bine, mergem treptat, cu pași mici, important este că la finele anului avem ce pune în coșul nostru, că noi am rezolvat, începând cu funicularul de la Râbnița și terminând cu alte lucruri foarte și foarte mărunte. Și ați observat, 2016-2017, când Chișinăul a refuzat, totuși, să se întâlnească în formatul „5+2”, asta foarte mult a deranjat și Bruxelles-ul, și alte structuri, în afară de Viena.”


14.01.2018

Ion Tăbârță: „Nu avem de gând să cedăm din teritoriul nostru și nici din suveranitatea statului R. Moldova”: Interviu cu  Ion Tăbârță, expert al Institutului pentru Dezvoltare și Inițiative Sociale Viitorul.
O subcomisie a Adunării Parlamentare a Consiliului Europei va organiza la Paris marți 16 ianuarie o masă rotundă privind aspectele politice ale soluționării conflictului transnistrean, anunță site-un oficial al APCE. Discuția e organizată de subcomisia pentru examinarea conflictelor dintre statele membre în Consiliul Europei, și ea va fi purtată în absența presei. „APCE este o platformă internațională importantă și vreau ca acolo să fie încă o dată auzite principiile independenței noastre”, a afirmat liderul administrației separatiste de la Tiraspol Vadim Krasnoselski.

Ion Tăbârță:...Cunoaștem foarte bine că regiunea transnistreană, după 2014, se află într-o criză economică profundă, iar DCFTA, relațiile cu Uniunea Europeană ar fi acel colac de salvare și ieșire din această situație pentru a putea face față problemelor economice. Ori, dacă să ne uităm la condițiile privind aplicabilitatea DCFTA pe întreg teritoriul Republicii Moldova, inclusiv în regiunea transnistreană, de la finele anului 2015 Tiraspolul trebuie să se deschidă economic către Chișinău. Ori autoritățile neconstituționale de acolo nu doresc acest lucru. De aici acest activism al lor, de a juca cât mai mult pe cont propriu și de a ocoli Chișinăul.” 
...„Chișinăul trebuie să spună partenerilor occidentali că, de fapt, Tiraspolul sau regiunea transnistreană este parte componentă a Republicii Moldova, iar orice contacte internaționale ale Tiraspolului trebuie să meargă via Chișinău. Dar și faptul că orice ocoliri a Chișinăului în relațiile regiunii transnistrene cu exteriorul de fapt este o încălcare a normelor constituționale ale Republicii Moldova și nu respectă interesele ei naționale.”


11.01. 2018

Dionis Cenușă: „Nu există nici un fel de risc major de a fi lipsiți de dreptul să călătorim fără vize Schengen”
Interviul dimineții cu politologul de la Chișinău pe tema Raportului Comisiei Europene referitor la Mecanismul de Suspendare a Regimului de Vize.

Dionis Cenușă: „Principala constatare pentru Republica Moldova dar și pentru celelalte șapte țări este că în linii mari criteriile pentru păstrarea regimului fără vize sunt respectate. Deci, nu există la moment nici un fel de risc major privind invocarea acestui mecanism de suspendare prin care țările care beneficiază de regimul fără vize cetățenii acestor țări sunt lipsiți de dreptul de a călători fără vize Schengen. Aceasta este principala constatare.
Dar dacă mergem în mai multe detalii, desigur constatăm și tendințe negative în ceea ce privește migrația ilegală, la fel numărul cazurilor moldovenilor cu pașapoarte biometrice care beneficiază de regimul fără vize aflați în UE și respectiv șederea lor peste termenul legal, după care observăm la fel creșterea numărului de aplicații a cetățenilor moldoveni pentru azil în țările UE și nu în ultimul rând desigur preocupările majore subliniate în mod special privind modul cum este combătută corupția și la fel spălarea banilor.
Ultimele două momente sunt extrem de importante inclusiv pentru că suntem în perioada în acre Comisia European evaluează modul în care implementăm condițiile tehnice pentru asistența macro-financiară, iar din cele 28 de condiții care sunt prevăzute pentru acordarea asistenței macro-financiare regăsim exact și preocupări legate de corupție și spălarea banilor. Deci, acest raport prezentat în decembrie 2017 ar putea fi destul de util pentru Comisie, inclusiv atunci când va evalua modul de implementare de către partea moldovenească a condiționalităților tehnice pentru asistența macro-financiară de o sută de milioane.”


11.01.2018

Politicienii trebuie să știe un singur lucru, că o țară se conduce în interesul publicului, în interesul oamenilor, în interesul populație: Interviu cu judecătorul român Cristi Danileț. 

Cristi Danileț: „... Să știți că Uniunea Europeană este interesată foarte mult de dezvoltarea acestei părți a estului Europei din mai multe considerente – pe de o parte că ne aflăm la granița cu Rusia, pe de altă parte că avem zone foarte sărace ale Europei, cum este Republica Moldova, cum este România, cum este Bulgaria. Or, țările acestea trebuie dezvoltate, ca să ajungă la anumite standarde. Pentru aceasta, Uniunea Europeană pompează bani. Și americanii, și Uniunea Europeană dau bani acestor țări pentru dezvoltare. În mod firesc, ele vor ca acești bani să fie cheltuiți în mod rațional și în același timp să se vadă și rezultatele. Adică că se investesc bani nu numai în construcția de străzi, nu numai în sedii de instituții, ci și în pregătirea personalului, ci și în modificarea legislației. Și noi, și Republica Moldova s-a obișnuit să ia acești bani și apoi când ar trebui să vină un fel de feedbackdomnule, voi ne-ați dat banii, hai acum să facem lucrurile potrivit cerințelor voastre, în momentul acela noi ne oprim și spunem așa: avem specificul nostru național, nu vine nimeni să ne atingă suveranitatea. Cu alte cuvinte, când ți-au dat bani, nu o marcai pe suveranul, dar când trebuie să ridici ștacheta, standardul la legislația ta, dintr-odată ești suveran și nu vrei să respecți standardele internaționale. Astăzi, politicienii noștri tind să fie naționali-extremiști în loc să fie europeni. Politicienii trebuie să știe un singur lucru, că o țară se conduce în interesul publicului, în interesul oamenilor, în interesul populației, și nu în interes privat. Nu ești politician acolo ca să câștigi bine, să îți faci tu relații personale, ca tu și familia ta să trăiască bine. Nu, tu ești acolo ca să fii un servitor al poporului și Guvernul este al poporului; nu trebuie să fie un Guvern care să conducă poporul, ci poporul se conduce el însuși prin intermediul Guvernului. Din păcate, lucrurile astea banale, lămurite de la Montesquieu încoace, din 1500-1600 încoace, din păcate, lucrurile astea nu sunt înțelese de politicienii noștri.” 


10.01. 2018

Iurie Leancă: „Trebuie să credibilizăm procesele de reforme din Republica Moldova” :Interviu despre politica externă a R. Moldova cu nou numitul vicepremier pentru integrare europeană.
 Iurie Leancă este vicepremier pentru integrare europeană. Europa liberă l-a întrebat care vor fi prioritățile mandatului său.

Iurie Leancă: „S-a decis separarea acestor două funcții de vicepremier și ministru de Externe și Integrare Europeană. Nu este un model absolut nou; în Ucraina și în Georgia, alte două țări din Parteneriatul Estic, care au aceleași abordări și aceleași obiective, această formulă e operată de mult timp. Motivul pentru care s-a mers în cazul nostru a fost să facem așa încât să fie o instituție cu competențe și abilități și care s-ar axa doar pe această dimensiune – implementarea Acordului de Asociere, ceea ce înseamnă reforme, monitorizarea acestor reforme acasă și comunicarea mai intensă, mai activă cu partenerii noștri europeni, fiindcă în ultimii doi ani au fost anumite carențe la această comunicare în afară și la anumite acțiuni de implementare a Acordului de Asociere. Iată acesta este motivul ca să ne focalizăm în mod special pe această dimensiune internă și externă a tot ce înseamnă relația cu Uniunea Europeană.”



5 .01.2018

Denis Cenușă: „Tendința foarte specifică politicului moldovenesc este de a face reforme la nivel de adoptare de legi și mai puțin la punerea lor în practică”

Europa Liberă: În februarie 2018 se aşteaptă o primă evaluare a UE pentru acordarea primei tranşe din asistenţa macrofinanciară de 100 de milioane de euro. Credeți că autorităţile vor reuşi să realizeze cele 10 condiționalități necesare pentru a obține prima tranșă?
Dionis Cenuşă: „Condiţiile care au fost stabilite, 28 în total, pe lângă cele politice, ele au fost formulate împreună cu partea moldovenească. UE nu poate impune nimic, dar poate insista foarte mult pentru păstrarea unor condiţii. Respectiv, dacă vom citi foarte atent cele 28 de condiţii, vom observa această luptă între insistența UE de a avea un subiect în listă şi încercarea părţii moldoveneşti de a diminua, de a lăsa la nivel de adoptări de legi. Această tendinţă este foarte specifică politicului moldovenesc, cea de a face reforme la nivel de adoptare a legislaţiei şi mai puţin la nivel de implementare a acesteia.
Cred că guvernarea are capacitatea de a realiza cele 10 condiţii, majoritatea dintre care au fost practic realizate. Aceasta a şi fost miza guvernării, de a include în primul grup, bloc de condiţii măsuri care sunt implementate sau implementabile. Prima tranșă va depinde mai mult nu de acele 10 condiții, cât de evaluarea condițiilor politice. Aici noi avem o neclaritate totală pentru că UE nu a specificat exact la ce se va uita. Ştim că vom avea un accent pe instituţii democratice, dar această noțiune este foarte relativă, abstractă.
Va conta sistemul electoral? Cu siguranță, pentru că acesta a fost principalul obstacol pentru democrați în obținerea acestei asistențe macrofinanciare. UE nu spune însă despre abandonarea acestui vot mixt, ci despre modul de implementare a legislației electorale, care din start a fost considerată ceva nociv pentru democraţia moldovenească. Va conta justiţia? Va conta lupta împotriva corupției? Oare contează modul în care a fost ales noul director al CNA, cel care este de fapt asociat cu vechea gardă care a torpilat unele reforme din cadrul CNA? deci, urmează să vedem cât de specifici vor fi europenii şi cât de mult vor conta pentru ei detaliile. Or anume în detalii se ascunde diavolul.”

401.2018

Matei Dobrovie: „Adevăratul clivaj nu este între pro-ruși și pro-europeni, ci între pro-oligarhici și anti-oligarhici : interviu cu vicepreședintele comisiei din Camera Deputaților pentru românii din afara granițelor.

Europa Liberă: Oricum, România s-a angajat să fie avocatul Republicii Moldova pe acest parcurs european. Dvs. ziceați că pentru țările de dincoace de hotarul UE perspectiva europeană rămâne a fi în ceață. Dacă nu se oferă această perspectivă, credeți că mai mulți cetățeni devin eurosceptici?
Matei Adrian Dobrovie: „Da, este greu de explicat oamenilor acest lucru, dar de fapt aici este și problema, pentru că pe de o parte, avem la Chișinău o guvernare care se autointitulează proeuropeană, de pe altă parte, vedem că viața oamenilor nu se îmbunătățește, că tot mai mulși cetățeni ai Republicii Moldova pleacă. Și ca urmare, oamenii normal că-și pun întrebarea firească: de ce acea prosperitate, care vine odată cu parcursul european, odată cu apropierea de Uniunea Europeană, nu se regăsește în viața noastră? E o întrebare legitimă. Și aici vine ceea ce am spus în multe rânduri, și anume, rolul României și al Uniunii Europene în relația cu Chișinăul și în relația cu cetățenii Republicii Moldova. Ce vreau să subliniez aici, este că România ca și Uniunea Europeană ar trebui să susțină mult mai direct cetățenii Republicii Moldova, fără să treacă prin intermedierea Guvernului de la Chișinău, pentru că foarte mulți bani au venit ca asistență în Republica Moldova și e foarte bine că au venit, dar cetățenii din Republica Moldova le-au perceput foarte puțin rezultatele în viața lor. Să vă dau un exemplu. Politica statului român de a oferi bursele de studii pentru tinerii moldoveni, de exemplu, a fost considerată un ajutor important de către cetățenii Republicii Moldova, pentru că pot obține o educație valoroasă, oportunități pentru copiii lor, dar, pe de altă parte, cred că o altă modalitate de a susține cetățenii din Republica Moldova e de a sprijini inițiativa antreprenorială, să ofere România împrumuturi rambursabile cu costuri mici și consultanță pentru ca micii antreprenori să se poată extinde pe piața românească, respectiv cea a Uniunii Europene. Ca un model mai amplu, aș propune ca România să susțină direct organizațiile societății civile din Republica Moldova. Cum poate să facă asta? Păi, oferind granturi în domenii precum libertatea mass-media, stat de drept, anticorupție, drepturile omului, educație, deci, aceste domenii, fără a condiționa practic un parteneriat cu o instituție guvernamentală, așa cum se întâmplă în prezent.”



Moldova Europeana